Vlădescu anunţă sfârşitul cotei unice şi trecerea la impozitul progresiv, cu deduceri pentru pensii şi asigurări de sănătate private
După şase ani de cotă unică, România ar trebui să treacă de la 1 ianuarie 2011 la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor, susţine ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu. După ce a administrat regimul de cotă unică şi în precedentul mandat de ministru, în guvernul liberal Tăriceanu, el afirmă acum că trebuie considerată încheiată epoca sistemului de cotă unică, având în vedere noua conjunctură economică şi nevoile de dezvoltare ale României. Vlădescu susţine că introducerea impozitului pe venitul global în trepte progresive ar permite statului să încurajeze sistemele private de pensii şi de asigurări de sănătate prin acordarea de deductibilităţi substanţiale, astfel fiind uşurată povara care tinde să sufoce bugetul de stat. Pentru încurajarea consumului, ministrul vede necesară reducerea cotei de TVA la începutul anului viitor.
Pentru funcţionarea României este neapărat nevoie de
introducerea de la 1 ianuarie 2011 a unui sistem de impozitare
progresivă a veniturilor, în trepte mici care să plece cât mai de
jos, cota unică de 16% fiind o etapă încheiată în noua conjunctură
economică, afirmă Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor.
El spune că opţiunea pentru impozitarea progresivă este susţinută
de toate expertizele tehnice care arată că la actuala stare a
economiei, cu recesiune mai mare de 1,5% în 2010 şi perspective
foarte rezervate pentru 2011, cota de 16% nu mai poate susţine
bugetul astfel încât să fie finanţate în continuare educaţia,
sănătarea sau pensiile.
"Pentru fiecare lucru există o anumită perioadă de viaţă. Cota
unică a fost o epocă, dar acum s-a încheiat şi nu o spun ca să
lansez o discuţie politică, pentru că proiectul meu de impozit
progresiv pe venitul global nu este nici împotriva PD-L (care a
iniţiat cota unică şi o susţine în continuare - n.r.), nici în
favoarea PSD (susţinător tradiţional al impozitării progresive -
n.r.). Este o opţiune strict profesională, bazată pe calcule ale
experţilor din minister", a declarat Vlădescu.
Ministrul cu statut de tehnocrat în Guvernul Boc nu ezită să afirme
că din punctul său de vedere majorarea TVA la 24% a fost o eroare
economică, el pledând în schimb pentru impozitarea tuturor
pensiilor - poziţie susţinută şi de preşedintele Traian
Băsescu.
El spune că lucrează la un nou sistem fiscal bazat pe impozitarea
progresivă a veniturilor şi pe care va fi construit şi bugetul pe
2011, reluând practic proiectul impozitului pe venitul global
conceput în anul 2000 împreună cu actualii oficiali ai Băncii
Naţionale - Valentin Lazea, economist-şef şi Lucian Croitoru,
consilier al guvernatorului băncii centrale.
"Este mare nevoie să trecem la cote progresive de impunere, pentru
că nu văd cum altfel vom putea susţine un stat chiar mai puţin
social, dar care tot trebuie să facă redistribuire de
venituri."
Ministrul finanţelor susţine că actuala cotă unică nu mai face faţă
nevoilor de bani ale bugetului într-o economie care va rămâne în
recesiune în 2010.
"După ultimele calcule făcute pe majorarea TVA la 24%, scăderea PIB
va fi mai mare de 1,5% anul acesta."
În România a funcţionat un sistem de impunere pe venitul global
până în 2005, reuşindu-se reducerea deficitului bugetar net sub
pragul de 3% din PIB. La 1 ianuarie 2005 a fost înlocuit cu cota
unică de 16% pe venit şi pe profit, care treptat a adus încasări în
creştere pe seama expansiunii economice foarte rapide.
O miză mare a introducerii impozitului în trepte pe venitul global
este aplicarea de deductibilităţi pentru contribuţii la pilonul III
de pensii (pensii private facultative) şi pentru asigurări private
de sănătate.
"Va fi absolut necesar un sistem de deductibilităţi foarte solid
pentru pilonul III de pensii şi pentru sănătate, astfel încât toţi
să fie încurajaţi să se gândească la pensii şi asigurări private,
pentru că sistemele statale de susţinere şi protecţie socială vor
fi tot mai greu de făcut funcţionale. Cel puţin noua generaţie
trebuie orientată spre sistemul privat, să apeleze la asigurare
medicală în loc să aştepte medicamente compensate."
Cum va arăta noul sistem fiscal
Cote de impozitare progresivă a veniturilor, inclusiv a tuturor
pensiilor, în trepte foarte mici şi cu zona de scutire plasată
foarte jos, aproape de salariul minim pe economie care în prealabil
să fie majorat cel puţin cu 30% pentru descurajarea evaziunii pe
piaţa forţei de muncă; globalizarea veniturilor cu sistem de
deduceri în principal pentru pensii private şi asigurări de
sănătate private; impozit pe profit şi impozit pe dividende reduse
de la 16% la 15% pentru menţinerea competitivităţii fiscale a
României; cotă de TVA redusă cu două-trei puncte procentuale faţă
de nivelul actual de 24%; impozit forfetar pentru activităţile care
sunt greu de evaluat pe bază de bilanţ contabil (mai ales din
sectorul serviciilor); impozitare solidă a proprietăţilor pe baza
reevaluării valorii impozabile; legislaţie privind impozitarea
"averii vizibile", care să asigure instrumente de taxare a
discrepanţei dintre veniturile declarate şi valoarea
bunurilor/proprietăţilor deţinute de un contribuabil.
Vlădescu a vorbit încă de la începutul anului, la puţin timp de la
preluarea mandatului, despre nevoia introducerii unui nou sistem
fiscal în România, despre impozitarea tuturor pensiilor şi taxarea
proprietăţilor imobiliare "la valoarea reală".
Proiectul impozitului forfetar, tatonat în prima parte a anului, a
fost amânat pentru 2011 din cauza imposibilităţii de evaluare a
veniturilor pe care le-ar fi adus la buget, respectiv a gradului de
acoperire a încasărilor provenite din impozitul minim pe cifra de
afaceri, care a fost păstrat în vigoare în urma discuţiilor cu
FMI.
Un mare pariu va fi introducerea unor reglementări privind
impozitarea "averii vizibile" a contribuabililor.
"Ştiu că o asemenea lege va fi foarte greu de trecut prin Parlament
şi probabil că va funcţiona ca ordonanţă de urgenţă, pentru că
numai astfel vom avea un instrument clar pe baza căruia Fiscul să
întrebe din ce bani a fost construită şi din ce este întreţinută o
casă cu 14 dormitoare şi sală de mese de 20 de persoane. Dacă banii
au venit de la vărul din străinătate, până când respectivul va
aduce hârtii doveditoare, Fiscul va reţine impozit pe diferenţa
dintre venitul declarat de contribuabil şi valoarea estimată a
proprietăţii."
Vlădescu spune că avansează acest plan de întărire a sistemului
fiscal din poziţia de tehnician. "În final, decizia este politică.
Eu susţin că aceste proiecte decurg din profesionalism. Ca ministru
al României şi nu al unui partid, în 2007 m-am opus majorării
pensiilor, iar acum spun că TVA nu trebuia majorată. Dacă e vorba
ca la Finanţe să fie un ministru de partid, probabil că sunt un
ministru prost."
Sistemul fiscal este cinic, nu uman. Trebuie să taxăm toate
veniturile
"Pentru funcţionarea României va fi nevoie să taxăm toate tipurile
de venituri, practic tot ceea ce astăzi nu se impozitează. Trebuie
eliminate scutirile aberante. Toţi se plâng de subfinanţarea
sistemului de sănătate, de exemplu, dar toţi fug de contribuţii. Ne
trebuie şi o taxare adevărată a proprietăţii, pentru că în momentul
de faţă avem taxe mici, aplicate la valori impozabile mici şi în
mod discriminatoriu."
Vlădescu afirmă că nu mai vrea ca o casă vândută cu 2 milioane de
euro să fie înregistrată cu o valoare impozabilă de 200.000 de
euro. El admite că există un număr mare de cetăţeni proprietari de
locuinţe care trebuie protejaţi într-o anumită măsură, însă invocă
"cinismul" oricărui sistem de impozitare, valabil şi în cazul
taxării tuturor pensiilor. "Sistemul fiscal este cinic, nu uman,
iar cetăţenii sunt contribuabili. Există însă şi următorul pas,
care până acum nu s-a făcut în România, în sensul că taxele plătite
de cetăţeni nu sunt ale ministrului sau ale politicianului şi
trebuie folosite în beneficiul contribuabilului. Trebuie ca în
distribuirea fondurilor publice să existe cât mai puţine fisuri şi
cât mai multă eficienţă."
Cât priveşte impozitarea profitului companiilor, Vlădescu spune că
nu este adeptul unui impozit mare, considerând că un nivel de 15%
va fi sustenabil în condiţiile introducerii impozitului pe venitul
global. De asemenea, afirmă că la o cotă de impozit pe dividende
tot de 15% Fiscul nu ar fi deranjat dacă unii contribuabili ar fi
plătiţi sub această formă.
România trebuie "să desfunde ţeava" capitalului străin, pentru că
nu se poate dezvolta autarhic, neavând nici tehnologia, nici
resursele necesare, nici forţa de muncă intensivă care ar fi
necesare, afirmă ministrul finanţelor.
Vreau să listăm pachete minoritare din Loterie şi
CEC
"Trebuie să repunem România pe harta investitorilor străini şi
putem face aceasta prin listarea dintr-o dată a 6 - 7 companii mari
de stat pentru a le atrage atenţia. Până la sfârşitul anului ar
trebui să scoatem pachete de acţiuni de 5 - 25% şi vorbesc în
primul rând despre Loteria Naţională şi CEC Bank, unde Ministerul
Finanţelor deţine controlul, dar nu văd de ce nu ar fi scoase pe
bursă şi companii precum Romgaz sau Nuclearelectrica. Am putea
creşte piaţa de 10 ori în trei săptămâni."
Vlădescu respinge teoria potrivit căreia condiţiile proaste de pe
piaţă nu fac oportună listarea de companii. "Cu riscul de a avea
iniţial o piaţă proastă, eu spun că este vital să facem o mişcare
bruscă pentru a reveni pe radarul capitalului străin. Chiar dacă
mâine am vinde ieftin un pachet de 5% din Romgaz, peste un an
probabil că valoarea acţiunilor rămase la stat ar creşte de 4 - 5
ori."
Cât priveşte mult-amânata listare a Fondului Proprietatea, şeful
Finanţelor se declară "deranjat" de tergiversarea procedurilor,
susţinând că aceasta nu este provocată de ministerul pe care îl
conduce şi care este acţionarul principal. "Sper ca Franklin
Templeton să poată începe să lucreze cât mai repede, iar listarea
să aibă loc. Este foarte importantă promovarea pe care o poate face
României un nume atât de mare."
România are nevoie de FMI încă 3 ani
România va trebui să menţină "parteneriatul" cu FMI timp de câţiva
ani după ce actualul acord va expira în aprilie 2011, inclusiv cu o
componentă de finanţare efectivă, afirmă Sebastian Vlădescu.
"Pentru că ieşirea din recesiune va fi dificilă, vom avea nevoie în
continuare şi de asistenţă financiară, adică de bani efectivi, şi
de asistenţă tehnică din partea FMI. Acest parteneriat ar trebui să
dureze încă câţiva ani, în perioada 2011-2013."
El spune că ar putea fi creat un instrument comun FMI-UE dedicat
ţărilor europene care nu fac parte din zona euro şi care să fie
mult mai flexibil, după modelul liniei de credit acordate de Fond
Poloniei. "Mecanismul ar funcţiona pe baza unui set de politici
verificate de Fond, statul respectiv se finanţează de pe pieţe, dar
are mereu în spate acest buffer şi nu rămâne la mâna pieţelor. Încă
trei ani am putea folosi un asemenea instrument."
Ministrul finanţelor afirmă că ar trebui adusă şi în România
dezbaterea care a început deja în Vest privind o posibilă "ieşire
din paradigma ajustărilor bugetare dure, care accentuează
recesiunea". "După ajustările dure din 2010, 2011 ar trebui să fie
mai suportabil, cu condiţia ca banii să nu fie aruncaţi pe
fereastră, sistemul de pensii să fie echilibrat, iar corupţia să
fie ţinută sub control. Trebuie să dovedim de anul acesta că putem
disciplina cheltuielile, pentru ca în 2011 să încercăm o politică
mai echilibrată în loc să mergem tot pe ajustare bugetară dură,
aşteptând degajarea spaţiului fiscal pentru a începe încurajarea
consumului."
Soluţia lui Vlădescu pentru încurajarea consumului? "Sunt adeptul
unui TVA mai mic din 2011 pentru a încuraja revenirea
consumului."
Sistemul fiscal al lui Vladescu
- Cote de impozitare progresivă a veniturilor, în trepte foarte mici şi cu zona de scutire plasată foarte jos, aproape de salariul minim pe economie care în prealabil să fie majorat cel puţin cu 30% pentru descurajarea evaziunii pe piaţa forţei de muncă;
- Globalizarea veniturilor cu sistem de deduceri în principal pentru pensii private şi asigurări de sănătate private;
- Impozit pe profit şi impozit pe dividende redus de la 16% la 15% pentru menţinerea competitivităţii fiscale a României;
- Cotă de TVA redusă cu două-trei puncte procentuale faţă de nivelul actual de 24%;
- Impozit forfetar pentru activităţile care sunt greu de evaluat pe bază de bilanţ contabil (mai ales din sectorul serviciilor);
- Impozitare solidă a proprietăţilor pe baza reevaluării valorii impozabile;
- Legislaţie privind impozitarea "averii vizibile", care să asigure instrumente de taxare a discrepanţei dintre veniturile declarate şi valoarea bunurilor/proprietăţilor deţinute de un contribuabil.
Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor:
Nu văd cum altfel poate funcţiona statul mai departe decât cu un sistem progresiv de impozitare, cu globalizarea tuturor veniturilor şi cu deduceri solide pentru pensii şi sănătate pentru modernizarea României. Trebuie să impozităm toate veniturile, tot ceea ce în România nu se impozitează, ceea ce implică şi un sistem solid de taxare a proprietăţilor, care acum sunt impozitate cu taxe mici şi la valori mici.
Sunt adeptul unei TVA mai mici de la 1 ianuarie 2011 pentru încurajarea consumului. Trebuie să dovedim de anul acesta că putem disciplina cheltuielile astfel încât să putem discuta dacă anul viitor ieşim din paradigma ajustărilor bugetare dure pentru a nu accentua recesiunea, aşteptând degajarea de spaţiu fiscal pentru a începe să încurajăm consumul. Cred că este foarte importantă decizia recentă a BNR de a menţine dobânda-cheie, deşi aşteptările inflaţioniste au crescut. Pentru economie este un răgaz în care costul banilor nu se majorează.
Trebuie să desfundăm ţeava capitalului străin şi o putem face listând până la sfârşitul anului dintr-o dată 6 - 7 companii mari de stat pentru a le atrage atenţia. Până la sfârşitul anului ar trebui să scoatem pachete de acţiuni de 5 - 25% şi vorbesc în primul rând despre Loteria Naţională şi CEC Bank, unde Ministerul Finanţelor deţine controlul, dar nu văd de ce nu ar fi scoase pe bursă şi companii precum Romgaz sau Nuclearelectrica. Am putea creşte piaţa de 10 ori în trei săptămâni.
După ultimele calcule făcute pe majorarea TVA la 24%, scăderea PIB va fi mai mare de 1,5% anul acesta. Cel mai mult mă îngrijorează pasivitatea generală din economie, blazarea oamenilor, în comparaţie cu situaţia din anii '90, când deşi era greu, era şi un spirit mai bătăios şi nici măcar eşecurile în afaceri nu descurajau, antreprenorii o luau de la capăt, se descurcau. Acum văd că România bălteşte, iar asta mi se pare cel mai periculos.