Misiune imposibilă a Guvernului: ori taie cheltuielile, ori majorează taxele

Guvernul trebuie să taie 3 miliarde de euro din cheltuieli în 2011 sau să majoreze din nou taxele.

Guvernul ar trebui să mai taie anul viitor încă cel puţin 3 mld. euro din cheltuieli pentru a se încadra în ţinta ambiţioasă de reducere a deficitului bugetar la 4,4% din PIB, alternativa fiind o nouă majorare a impozitării.

Analiştii consideră însă că în 2011 nu mai este loc de creştere a fiscalităţii dacă se doreşte reluarea creşterii economice, după ce şansele de relansare au fost îngropate în 2010 de majorarea TVA la 24%.

Rămâne de văzut cât vor reuşi Finanţele să strângă la buget din aplicarea noii legislaţii de combatere a evaziunii fiscale, precum şi din extinderea bazei de impozitare a veniturilor. "Contează foarte mult cum va evolua economia anul viitor. Şi dacă va reveni pe creştere, care vor fi sursele impozitate. Cea mai mare greşeală ar fi majorarea cotei unice. Ar fi pulverizată orice şansă firavă care mai există de creştere economică în 2011. În condiţiile în care nu poţi să generezi foarte multe venituri, prima dată te uiţi la cheltuieli. Orice business privat face acest lucru din 2008. Este nevoie de eficientizarea utilizării fondurilor", a comentat Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.

Cert este că, potrivit datelor FMI, chiar şi pe scenariul unei creşteri economice de 3,6% în 2011 - avut în vedere în varianta optimistă a fondului de până luna trecută - ponderea veniturilor în PIB era prognozată să rămână la acelaşi nivel ca în acest an, adică de 32,6% din PIB. Dar economia ar urma să scadă şi anul acesta cu circa 1,9% conform celei mai recente estimări.

Iar în 2011, când se vorbeşte de o creştere economică de numai 0,5-1%, probabilitatea de a obţine mai mulţi bani la buget este şi mai redusă. Există astfel riscul ca soluţia să fie încă o ajustare a cheltuielilor bugetare, după ce până acum Guvernul s-a dovedit incapabil să determine autorităţile locale să diminueze cheltuielile materiale.

O precondiţie foarte importantă pentru redu­cerea deficitului în 2011 este voinţa politică pentru reducerea personalului bugetar conform angajamentului faţă de FMI.

Astfel, pentru a diminua cheltuielile cu salariile, guvernul a promis să reducă personalul cu încă 70.000 de persoane până în ianuarie 2011, peste reducerea de circa 30.000 de angajaţi începută la sfârşitul lui 2009, se spune în raportul FMI privind România publicat recent. De asemenea, cheltuielile cu personalul au fost limitate la 39 miliarde de lei, numărul total al angajaţilor din sectorul public fiind setat la 1.290.000 pentru începutul anului 2011.

În prezent nu se ştie însă câţi angajaţi au fost concediaţi din sectorul bugetar, fiind vorba în general de desfiinţarea unor posturi ne­ocupate şi de mutarea unor salariaţi de pe un post pe altul.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oa­menilor de Afaceri din România (AOAR), reclamă "oprirea aruncatului banilor pe fereastră" susţinând că este necesară ajustarea "cheltuielilor iraţionale".

"Este vorba de cheltuielile cu bunuri şi servicii în primul rând, dar şi de reducerile de personal. Asta este marea problemă. Mi-e teamă că restructurarea personalului în sectorul public nu se va face niciodată. Este o încrengătură balcanică în organigrama sectorului public pe care niciun guvern nu a fost în stare să o rezolve. Fiecare angajat este ruda cuiva. Reducerea cheltuielilor de personal cu 25% arată exasperarea că nu se pot face reduceri de personal în sectorul public."

Administraţiile locale, de nestăpânit

Totodată, un mare semn de întrebare ţine de disciplinarea administraţiilor locale.

"Am discutat şi cu FMI de obiceiul autorităţilor locale de a face cheltuieli şi la sfârşitul anului să ceară completarea banilor. Orice depăşire a sumelor stabilite prin lege este uşor penală. Fără glumă", a mai spus Pogonaru.

Economistul-şef al BCR susţine că se impune şi restructurarea sectorului public, în condiţiile în care sectorul privat se tot restructurează din 2008 şi găseşte permanent resurse să se eficientizeze. Autorităţile locale sunt alt exemplu dat, unde este necesară eficientizarea utilizării banilor.

FMI a sugerat Finanţelor să urmărească reducerea deficitului fiscal printr-o reformă a cheltuielilor curente, pentru a permite realizarea investiţiilor care să aducă creştere economică.

Nu orice fel de reducere a deficitului e bună

"Deficitul bugetar trebuie să fie redus, dar este vorba şi de calitate, nu doar de cantitate. În anumite condiţii, dacă ar exista şi credibilitate, Fondul ar putea să accepte un deficit bugetar în scădere, dar nu atât de ambiţios ca şi cel de 4,4% din PIB", a mai spus Anghel.

La rândul lui, Pogonaru a precizat că nu este niciun merit să fim campioni la reducerea deficitului bugetar în această perioadă de criză, cât timp această ajustare se bazează pe a nu face investiţii şi a nu plăti datoriile către sectorul privat. "Deficitul bugetar va fi mai mare de 4,4% din PIB anul viitor. Am dubii că atunci când se fac previziunile se gândeşte economic sau la ce se întâmplă în sectorul privat. Înainte de a vorbi de achitarea datoriilor statului către sectorul privat, nu are sens să vorbim de măsuri pentru relansarea economiei."

În ceea ce priveşte perspectivele sistemului de impozitare, autorităţile române spun că nu este luată în considerare, în acest moment, majorarea suplimentară a taxelor în 2011.

În perioada următoare Finanţele intenţionează să realizeze o rectificare bugetară, însă ţinta de deficit bugetar pentru sfârşitul acestui an urmează să rămână nemodificată, la 6,8% din PIB.

Ce ajustări s-au făcut în 2010

Pe fondul deteriorării condiţiilor economice şi a scăderii veniturilor, FMI a fost de acord cu majorarea ţintei de deficit bugetar pentru acest an de la 5,9% din PIB la 6,8% din PIB.

Chiar şi aşa s-a impus adoptarea unor măsuri de ajustare fiscală, reprezentând 2,3% din PIB pentru a reduce deficitul bugetar estimat iniţial la 9,1% din PIB.

Pentru ajustarea dezechilibrului fiscal autorităţile române au optat pentru reducerea salariilor din sectorul public cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%.

Ce s-a întâmplat în primul semestru

Finanţele au reuşit să se încadreze la limită în ţinta de deficit bugetar negociată cu FMI pentru primul semestru, de 18,2 mld. lei, însă rezultatul a fost obţinut, conform practicii deja tradiţionale, prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat, inclusiv a rambursărilor de TVA.

Chiar şi aşa, cheltuielile totale au crescut cu 4%, în timp ce încasările au fost mai mici cu 0,1%.

Sumele pentru investiţii au fost cu 22% mai mici decât în primul semestru din 2009, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost reduse cu numai 1,7%, iar cele cu personalul au scăzut cu 4,5%. În schimb, subvenţiile au crescut cu 6,3%, iar cheltuielile sociale cu peste 12%.

Sindicatele: FMI spune că Guvernul are suficienŢI bani de investiţii

Sindicatele: FMI spune că Guvernul are suficienŢI bani de investiţii Preşedintele Confederaţiei Naţional Sindicale "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat luni că a cerut în întâlnirea cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) suplimentarea împrumutului, însă aceştia au afirmat că Guvernul ar avea suficienţi bani.

Liderul "Cartel Alfa" a spus că, în realitate, chiar dacă Guvernul ar avea banii pe hârtie, aceştia ar fi oricum deja cheltuiţi.

"Am cerut între 2,5 şi 3 miliarde care să poată alimenta programele structurale şi să permită îmbunătăţirea mecanismului de absorbţie", a declarat Hossu.

Pe de altă parte, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat că nu a cerut reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional suplimentarea împrumutului, "pentru că şi aşa ne-am înglodat în datorii".

Întrebat dacă BNS ar dori un acord suplimentar cu FMI, Dumitru Costin a precizat că este şi împotriva acestui lucru.

Discuţiile pentru un nou parteneriat cu FMI şi Comisia Europeană ar putea începe la umătoarea misiune de evaluare a acordului actual, în luna octombrie, declara, sâmbătă, pentru MEDIAFAX reprezentanul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care consideră că nu va fi necesar şi un nou împrumut.

"Acest subiect (un nou acord - n.r.) nu a fost abordat acum. Cred că în perioada următoare, la vizita din octombrie, acest subiect va fi atins. Va depinde, însă, de decizia Guvernului. Ca economist, o părere personală dacă vreţi, o continuare a parteneriatului cu FMI şi Comisia Europeană trebuie să continue. Principial, cred că un astfel de parteneriat este benefic. (...) Nu cred că va fi nevoie de un nou împrumut", a afirmat Tănăsescu.

La începutul săptămânii trecute, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, spunea că discuţiile despre un nou acord între autorităţile române şi instituţia financiară internaţională sunt premature şi că vor avea loc "la un moment dat".

România a încheiat în primăvara anului trecut un acord de finanţare externă cu UE, FMI, BERD şi Banca Mondială, pe o perioadă de doi ani, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro. Programul actual se încheie în primăvara anului viitor.

O misiune comună a FMI şi a Comisiei Europene se află în perioada 26 iulie - 4 august la Bucureşti pentru o nouă revizuire a acordului cu România, care va evalua modul în care România a îndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie şi în cadrul căreia se discută şi despre un nou set de prognoze macroeconomice.

În urma încheierii acestei revizuiri, Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării, în luna septembrie, eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de peste 900 mil. euro. Mediafax