De ce nu au ştiut Comisia şi Institutul de Prognoză că vom avea scădere economică în 2010

Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, şi directorul Institutului de Prognoză, Lucian Liviu Albu, afirmă că nu sunt responsabili pentru construcţia unui buget pe creştere economică de 1,3% în 2010, care acum se dovedeşte o scădere de 1,7% - 1,9%.

Realitatea arată însă că Guvernul a construit bugetul pe 2010 luând în considerare o creştere economică de 1,3% şi a prognozat un anumit nivel al veniturilor şi cheltuielilor. Însă din cauză că economia a fost în scădere, veniturile nu au fost conform prognozei, astfel încât guvernul a fost nevoit să facă restructurări dure de cheltuieli.

Problema este că exporturile au revenit în prima parte a anului la nivelul anului 2008, dar economia este în continuare pe scădere, deci factorul extern nu mai poate fi "vinovatul de serviciu" ca până acum.

Pe primele cinci luni, exporturile au fost în valoare de 13,8 miliarde de euro, cu 24% mai mari decât în 2009, revenind la valoarea din 2008. Economia este însă în scădere cu 10% în termeni reali faţă de 2008.

Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o creştere economică de 1,3% pentru 2010, în timp ce Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză al Academiei Române, estima la sfârşitul anului trecut o creştere economică între 1% şi 2% a PIB.

"Exporturile nu au reuşit să tragă economia în sus. A scăzut consumul şi nici investiţiile nu şi-au revenit", explică acum Albu.

În cadrul Institutului de Prognoză lucrează circa 20 de cercetători, dar în cadrul Academiei Române mai există sute de cercetători în economie, organizaţi în cadrul a circa 7-8 institute cu profil economic. Toate sunt finanţate de la bugetul de stat. În aceste condiţii, cum de niciunul dintre aceşti cercetători nu a atras atenţia guvernului printr-un studiu că economia va fi pe minus anul acesta şi deci că bugetul este construit pe o proiecţie falsă de creştere?

"Nu avem nicio legătură cu Guvernul. Prognoza oficială o face Comisia Naţională de Prognoză. Şi Banca Naţională are un departament special de prognoză. Noi facem studii despre prognoze, studii de cercetare economică, nu prognoze. Acestea se referă la modele, la analize macroeconomice", explică Lucian Albu.

Albu, fost ministru al muncii în Guvernul Isărescu din 2000, a fost recent desemnat membru al Consiliului Fiscal, o instituţie nou creată formată din cinci personalităţi din mediul financiar-bancar, neutre faţă de politica guvernului, care urmează să dea avizul pe legislaţia şi politicile fiscale.

Nu ar trebui un institut, cum este cel de prognoză, să participe la construcţia prognozelor pe care să se bazeze guvernul în deciziile sale bugetare?

Albu spune că Guvernul are experţii lui. "Noi nu suntem responsabili de prognoze economice oficiale. Lumea nu înţelege diferenţa între un institut de cercetare şi instituţiile din subordinea guvernului. În mediul academic universitar trebuie să ai participări la conferinţe, la studii. Nici cercetarea fundamentală din matematică sau din fizică nu are neapărat aplicaţii. Poate doar într-un singur articol să tratezi prognoza de creştere economică pentru România", explică cercetătorul.

Da, dar consecinţele unor prognoze incorecte sunt resimţite inclusiv de cercetători. "Este adevărat că ne-a scăzut şi nouă salariul", acceptă Albu. Şi până la urmă, de ce avem scădere economică în loc de creştere în 2010, aşa cum era prognozat iniţial? "Şi FMI s-a înşelat. Nu a luat în considerare că impactul crizei internaţionale asupra României va fi aşa de grav", a încheiat directorul Institutului de Prognoză.

Cum explică Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei de Prognoză, faptul că în decembrie anul trecut Comisia prevedea o creştere economică de peste 1%, pe baza căreia s-a construit şi bugetul pe 2010, pentru ca în august anul acesta guvernul să admită că va fi vorba de o scădere economică de -1,7% - -1,9%?

Aceasta înseamnă aproape 3% din PIB diferenţă, adică 4 miliarde de euro.

"Este vorba de trei factori", explică Ghizdeanu. "În primul rând, contextul internaţional, pentru că în prognoza de toamnă a Comisiei Europene se discuta despre o revenire rapidă. Apoi situaţia cu agricultura şi în al treilea rând situaţia cu măsurile mult mai pronunţate de restructurare care nu se ştiau la momentul bugetului." Dar măsurile de reducere a salariilor şi de creştere a TVA au fost luate tocmai pentru ca bugetul să se încadreze într-un deficit de 6,8% din PIB. În iunie, când guvernul şi FMI au constatat că veniturile nu sunt suficiente, dat fiind că cheltuielile fuseseră deja făcute, au decis reducerea drastică a cheltuielilor.

În aceste condiţii, nu a fost construit bugetul greşit? "Nu a fost construit bugetul greşit. Nu vă înţeleg. Nu are rost să discutăm", spune Ghizdeanu.

Atunci de ce nu s-au realizat veniturile? "Sunt multe (motive - n. red.), şi evaziune, multe, multe. Aşa cum Europa estima creştere peste 1% în 2010 şi mulţi nu o realizează, la fel s-a întâmplat şi la noi. Este vorba de factori de incertitudine, nu de greşeli", afirmă preşedintele Comisiei de Prognoză.

Ghizdeanu respinge ideea că veniturile bugetare au fost supraestimate pe baza prognozei de creştere economică oferită de Comisie. "Este total tendenţios. Noi nu facem prognoza pentru venituri bugetare. Îmi spuneţi că acum 2-3 luni se ştia că este scădere economică?" Şi atunci de ce a redus guvernul cheltuielile dacă nu pentru că veniturile nu s-au ridicat la nivelul celor prognozate?

"Au fost măsuri de ajustare şi pentru sustenabilitatea bugetului", răspunde Ghizdeanu. Şi totuşi, care au fost motivele pentru care economia a rămas pe minus?

"Au lipsit resursele financiare. Piaţa internă a fost de vină. Nu au fost investitori străini. Noi nu am greşit nicăieri. Riscurile s-au manifestat. Totdeauna există o marjă de incertitudine", a încheiat preşedintele Comisiei de Prognoză.

În decembrie 2009 numai unii oameni de afaceri prevedeau o scădere a economiei în 2010, după cum arată ediţia de luni 14 decembrie 2009 a Ziarului Financiar (facsimil dreapta)