Doar 310 km de autostrăzi sunt în construcţie. În ritmul actual vom ajunge la 1.000 km în 70 de ani
Prim-ministrul Emil Boc a declarat în nenumărate rânduri în ultimii doi ani că investiţiile în infrastructură sunt prioritare şi vor fi salvarea din criză, însă pe şantiere situaţia este diferită, având în vedere că în prezent sunt în construcţie doar 313 km de autostradă. Lucrările sunt gata în medie doar la 27%, termenele pentru finalizarea unor tronsoane de autostradă fiind amânate pentru 2011, când ar putea fi daţi în folosinţă 83 km de pe coridorul IV - Nădlac-Constanţa. Ce riscuri poate aduce construcţia lentă de autostrăzi şi în cât timp am putea ajunge la 1.000 km dacă se menţine ritmul actual?
Ritmul greoi de construcţie de autostrăzi ar putea conduce la
pierderea de fonduri europene pentru infrastructură, care sunt
accesibile până în 2013, în timp ce ţinta de 1.000 km de autostradă
anunţată în ultimii zece ani de autorităţi ar putea fi atinsă în
cel mai optimist caz în 2015-2020, în cel mai pesimist în
2080.
"Există riscul să se piardă banii de la Uniunea Europeană, însă
rămâne de văzut cât va fi gradul de absorbţie al fondurilor în
anul 2013. Chiar dacă gradul de absorbţie în termeni financiari va
fi mai mic de 100%, să sperăm că în termeni fizici se va realiza
100%, în acest fel rămânând eventual bani şi pentru alte
proiecte", afirmă Cornel Marţincu, directorul general al companiei
de consultanţă în infrastructură
IPTANA.
Ministerul Transporturilor, care în ultimii trei ani a avut la
dispoziţie fonduri europene de 2 mld. euro, are cel mai scăzut grad
de absorbţie dintre ministere. A reuşit să atragă până la
sfârşitul lunii iunie doar 1,87% din banii europeni alocaţi
pentru perioada 2007-2010, adică 40 mil. euro. Totuşi, ministerul a
stabilit ca prioritar coridorul IV paneuropean Nădlac-Constanţa
(750 km), pentru că este finanţat şi cu fonduri de la Uniunea
Europeană, iar autostrăzile Transilvania şi Bucureşti-Ploieşti au
trecut pe locul doi, pentru că sunt finanţate integral de la buget.
"Priorităţile pentru anul acesta sunt tronsoanele de pe coridorul
IV, astfel încât la sfârşitul anului viitor să fie gata
autostrăzile Timişoara-Arad şi Cernavodă-Constanţa. Sunt
contracte care au ajuns deja la maturitate", afirmă Adrian Ionescu,
directorul diviziei de autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Atât Boc, cât şi Radu Berceanu, ministrul transporturilor, au
început anul trecut un pelerinaj la proiectele de autostradă aflate
în construcţie, iar rezultatul a fost finalizarea a 42 km din
autostrada Transilvania şi încheierea parţială a lucrărilor la
centura oraşului Ploieşti (13 km). Anul acesta vizitele s-au rărit,
au fost mai puţini bani, iar şansele ca în 2010 să fie gata vreun
kilometru de autostradă s-au redus puternic. Cele mai mari şanse
pentru finalizare în 2010 sunt pentru o porţiune de 10 km la
autostrada Transilvania, între Câmpia-Turzii şi Turda, şi primul
tronson al centurii Sibiu (14,8 km). "Anul acesta vor fi mai puţini
kilometri finalizaţi, pentru că aşa s-au potrivit contractele care
au fost semnate în anii trecuţi. Ceea ce contează în 2010 este ca
tot mai multe proiecte să fie aduse la maturitate şi să fie
implementate altele noi, pentru ca în următorii ani să fie livrate
cât mai multe tronsoane", susţine Ionescu.
Cum arată în şantiere investiţiile în
infrastructură
Ministerul Transporturilor finanţează în prezent şantiere cu o
lungime de 313 km de autostrăzi şi centuri la nivel de autostradă,
iar lucrările sunt finalizate doar în proporţie de un sfert din
total, potrivit datelor furnizate de Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Unele
contracte au fost semnate în 2007 sau 2008, în timp ce pentru
autostrada Transilvania a fost încheiat în decembrie 2003, însă
ritmul de construcţie şi acordarea de finanţări s-au derulat
greoi.
Şantierele de autostrăzi care sunt în lucru au consumat până în
luna iunie circa 1,44 mld. euro, aproape o treime din valoarea
totală a proiectelor - care se ridică la 3,45 mld. euro.
Singurele proiecte de autostrăzi aflate în construcţie sunt
Cernavodă-Constanţa (51 km), realizată în două tronsoane,
Bucureşti-Ploieşti (62 km), construită în două segmente,
Arad-Timişoara (32 km) şi două tronsoane cu o lungime totală de
116,5 km din autostrada Transilvania. La acestea se adaugă
variantele ocolitoare la nivel de autostradă ale oraşelor Constanţa
(22 km), Arad (12 km) şi Sibiu (17,5 km).
Coridorul IV paneuropean, care începe în România în localitatea
Nădlac şi se termină la Constanţa (750 km), este finalizat doar o
treime pe o lungime de 264 km între Piteşti şi Cernavodă, la care
se adaugă centura Piteştiului la nivel de autostradă (15 km).
Ministerul Transporturilor întârzie să finalizeze licitaţiile
pentru tronsoanele rămase de construit din coridorul IV -
Nădlac-Arad (38,9 km), Timişoara-Lugoj (35,6 km), Lugoj-Deva (99,5
km), Deva-Orăştie (32,8 km) şi Orăştie-Sibiu (82 km). Prima
licitaţie, pentru varianta de ocolire Deva-Orăştie, cu o valoare de
253,3 mil. euro este blocată în prezent de o contestaţie depusă de
una dintre companiile care a fost descalificată de la
licitaţie.
În ce stadiu sunt lucrările
Cele mai avansate lucrări sunt la tronsonul de autostradă Moara
Vlăsiei-Ploieşti (42,5 km), al căror stadiu fizic este de 52%.
Contractul a fost câştigat de consorţiul de firme locale Spedition
UMB, PA & CO International, Euro Construct Trading '98,
Com-Axa, iar valoarea contractului se ridică la 238 mil. euro, fără
TVA, după ce a fost majorat cu 25% în 2009.
Pe locul doi la stadiul lucrărilor cu 40% este segmentul
Bucureşti-Moara Vlăsiei (19,5 km), care este construit de
consorţiul italian Impresa Pizzaroti şi Tirena Scavi.
Pe locul trei apare autostrada Transilvania, al cărei stadiu fizic
este de 39,5% pe tronsonul 3C (Suplacu de Barcău-Borş), respectiv
80% la tronsonul 2B (Câmpia Turzii-Gilău), care au o lungime
cumulată de 116,5 km, din totalul de 415 km ai proiectului. Deşi
contractul a fost semnat în decembrie 2003, până în prezent nu au
fost finalizaţi decât 42 km între localităţile Turda şi
Gilău.
Autostrăzi precum Cernavodă-Medgidia sau centura Arad nu depăşesc
stadiul fizic de 10%, deşi contractele de execuţie au fost semnate
în mai 2009, respectiv martie 2009. De altfel, Ministerul
Transporturilor a atras atenţia constructorilor celor două proiecte
întârziate - Colas (Franţa) pentru Cernavodă-Medgidia şi FCC
Construction (Spania) şi Porr (Austria) - fiind ameninţaţi cu
rezilierea contractelor dacă nu recuperează decalajul
lucrărilor.
În ritmul actual ajungem la 1.000 km în 70 de
ani
Luând în calcul ritmul mediu de construcţie de autostrăzi din
ultimii 20 ani de circa 10 km/an, România ar putea atinge nivelul
de 1.000 km de autostradă anunţat în nenumărate rânduri de
partidele politice care s-au perindat la guvernare abia în
2080.
Însă România poate să absoarbă 4,5 mld. euro de la Uniunea
Europeană până în 2013, astfel că ritmul de construcţie ar putea să
fie mai rapid. Dacă am lua în calcul cel mai pesimist caz, cu un
ritm de construcţie de 25 km/an, ţinta de 1.000 km ar putea fi
atinsă peste 28 de ani.
"Într-un scenariu pesimistic cu un ritm de 25 - 50 km/an, în cazul
în care fonduri importante vor fi absorbite de reabilitarea şi
întreţinerea reţelei existente, viteza de depreciere a
infrastructurii existente crescând în ultimii ani din cauza
condiţiilor meteorologice severe, calamităţi naturale (inundaţii,
alunecări de teren) şi coroborat cu întreţinerea drumurilor la un
nivel scăzut rezultă circa 14-28 ani necesari pentru cei circa 700
km necesari să atingem nivelul de 1.000 km", consideră Marţincu de
la IPTANA.
El susţine că într-un scenariu realistic ar putea fi construiţi
50-100 km/an, în timp ce în varianta optimistă s-ar ajunge la
100-150 km/an, doar în cazul în care autostrăzile devin principala
prioritate a investiţiilor în infrastructura de transport.
"În concluzie, pentru că trebuie să fim realişti şi optimişti, în
orizontul de timp 2015-2020 reţeaua de autostrăzi din România va
depăşi 1.000 de kilometri în lungime", consideră Marţincu.
Managerul IPTANA susţine că guvernul ar putea impulsiona ritmul în
care se construiesc autostrăzi prin acordarea unor stimulente
acordate constructorului în cazul finalizării înainte de termen a
lucrărilor, varianta rezilierii contractului fiind ultima care
trebuie luată în considerare, pentru că va genera o întârziere de
cel puţin un an.