Dezordinea din sănătate lasă loc de victime. Ministrul şi primarul nu se înţeleg cine trebuie să demită managerii

"Mentalitatea este lasă că se descurcă ei", spune un manager care conduce un spital din provincie şi care se referă la atitudinea responsabililor din Ministerul Sănătăţii faţă de degringolada care există în spitalele din România.

Recentul incident prin care au murit arşi patru bebeluşi în urma unei incendiu la Spitalul Panait Sârbu din Capitală a adus în prim-plan un sistem de sănătate cu spitale construite înainte de 1990, fără îmbunătăţiri, cu o singură asistentă care are în grijă 30 de bolnavi, cu pacienţi nesupravegheaţi, cu manageri de spitale care nu îşi asumă nicio răspundere.

Cauzele incidentului într-o clădire din 1920 nu au fost încă elucidate, însă probabil că s-a plecat de la un scurtcircuit la un aparat de aer condiţionat. Aparatul nici nu avea ce să caute acolo, spune acelaşi manager, pentru că în spitale este necesar un sistem de climatizare care să asigure o temperatură constantă în încăpere, dar fără să îndrepte aerul într-o singură direcţia sau către pacient.

Regulile care nu se respectă şi lipsa unor dotări elementare, cum sunt cele pentru detectarea fumului, fac oricând posibile tragedii precum cea de la Panait Sârbu, pentru că medicii se descurcă cum pot. O altă problemă este neglijenţa personalului medical subdimensionat.

"Turele de lucru sunt de opt sau 12 ore, însă în momentul în care nu se acoperă turele trebuie să ţii oamenii mai mult. Acum însă nici măcar nu puteam să-i plătim în plus, dar nici să compensăm prin zile libere pentru că avem nevoie de ei la spital", spune managerul care adaugă faptul că în niciun spital din România nu există suficient personal specializat, pentru că o parte a plecat, altă parte a demisionat, iar de un an de zile posturile sunt blocate.

"Au fost cazuri când a trebuit să trimit toată secţia în concediu, pentru că unul dintre medici era plecat", mai spune managerul.

Medicul este de părere că acest lucru se vede cel mai clar la asistente, care au reparatizaţi în jur de 30 de bolnavi când de fapt ar trebui să aibă grijă de maximum 10-12 oameni. La stat o asistentă câştigă în medie 1.200 de lei, în timp ce un medic poate ajunge la 2.900 de lei. Însă personalul medical nu trăieşte din salariu.

Plăţile informale au fost estimate de reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la sute de milioane de euro. Nimic nu ajunge şi în conturile spitalului, iar pentru a atinge un stadiu minim de dotare spitalele ar trebui să renunţe la cel puţin jumătate din paturi, este de părere un manager de spital.

Medicii vorbesc de reducerea numărului de spitale, care astfel ar fi mai bine dotate, şi de îmbunătăţirea parcului de ambulanţe, care ar permite transportul pacien­ţilor pe distanţe mai mari.

Controalele sunt însă fără efecte pe termen lung

Spitalele primesc controale periodic atât de la pompieri, cât şi de la alte autori­tăţi care verifică starea echipamentelor, mo­dul de gestionare a deşeurilor, cadrele medicale, însă aceste controale se fac pe baza unor protocoale extrem de vechi. În cazul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, inspectorul verifică, spre exemplu, existenţa unui plan de intervenţie în caz de incendiu, a stingătoarelor şi panourile electrice. Toate clădirile ridicate înainte de 1990 nu sunt obligate să dispună de detectoare de fum sau de instalaţii de stingere a incendiilor. Existenţa unor astfel de instalaţii devine obligatorie numai dacă se renovează sau se schimbă obiectul de activitate.

Un pompier a declarat pentru ZF că dacă s-ar decide obligativitatea unor astfel de instalaţii, 80% din spitale ar trebui închise şi că niciun Guvern nu va încerca să schimbe ceva, pentru că investiţiile ar fi de zeci de mii de euro şi nu îşi pot permite.

Ministrul sănătăţii a anunţat ieri că echipe ale instituţiei împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor vor verifica în toată ţara cum sunt pregătite unităţile sanitare publice pentru prevenirea incendiilor. Echipele vor verifica recomandările pompierilor, însă nu s-a discutat nimic despre obligativitatea instalării unor detectoare de fum.

În schimb, Victor Iovici, viceprimarul Capitalei, a anunţat că cele 21 de spitale administrate de Primăria Capitalei vor fi dotate cu aparate pentru detectarea fumului, acestea urmând a fi achiziţionate de urgenţă.

Falimentul sistemului public, afacere pentru privaţi

Incidentele îndreaptă şi mai mulţi pacienţi către clinicile şi spitalele private, unii dintre câştigătorii crizei economice, cu creşteri şi de două cifre în ultima perioadă. Pentru o naştere la stat, spitalele primesc în jur de 1.200 de lei printr-un sistem complex care ia în calcul numărul de cazuri rezolvate. La privat costul unei naşteri începe de la 6.000 de lei.

Operatorii privaţi spun că nu intră în contract cu Casa de Sănătate pentru decontare, dar dacă ar face acest lucru, ar pune o coplată pe lângă suma decontată. În cazul în care intră în contract cu Casa sunt obligaţi să primească orice persoană care vrea să nască acolo. "Sumele ajung la cifrele acestea (6.000 de lei - n. red.) pentru că sunt alte condiţii de cazare şi de îngrijire", a spus Robert Şerban, acţionar al Gral Medical, companie aflată în top 10 clinici private de pe piaţa locală.

Este benefică descentralizarea?

Spitalul Panait Sârbu este administrat de Primărie, însă contractul de management este semnat de către ministrul sănă­tăţii, astfel că cererea ministrului Ceske Attila adresată Primăriei de demitere a conducerii a rămas fără răspuns, pentru că cei de la Primărie spun că nu pot face ei demiterile.

Descentralizarea care s-a finalizat la 1 iulie şi care se aplică majorităţii spitalelor din România presupune că managementul unităţilor va reveni consiliilor locale, care vor avea trei din cei opt membri ai consiliului de administraţie, structură nou înfiinţată. Managerul, care până la 1 iulie a raportat direcţiilor de sănătate publică, subordonate Ministerului Sănătăţii, va raporta Consiliului de Administraţie al unităţii. Aceasta este principala schimbare la nivelul unităţilor sanitare. În Bucureşti însă mai multe spitale, printre care şi Panait Sârbu, au făcut parte dintr-un proiect pilot de descentralizare, în cadrul căruia contractele de management erau semnate cu Ministerul Sănătăţii, dar raportau Primăriei.

Ce spune Ministerul Sănătăţii:

Marinescu Bogdan, managerul Spitalului "Panait Sârbu", a încheiat un contract de management cu ministrul sănătăţii care a expirat în 2009. Ulterior, la solicitarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, ministrul sănătăţii îl numeşte manager interimar în continuare pe Marinescu Bogdan, însă legislaţia în vigoare prevede că eliberarea din funcţie este de competenţa primarului general.

Ce spune Primăria Capitalei:

Viceprimarul Capitalei Victor Iovici a declarat a fost luată în calcul încă de marţi demiterea echipei manageriale de la Maternitatea Giuleşti, însă contractul este încheiat cu Ministerul Sănătăţii, astfel că municipalitatea nu poate să facă demiterile în acest caz. "Încă de ieri (marţi, n.r.) am luat în calcul demiterea echipei manageriale de la Maternitatea Giuleşti, însă există un contract încheiat cu Ministerul Sănătăţii, instituţie abilitată pentru demitere", a spus Victor Iovici, citat de Mediafax.

Cifrele unui sistem bolnav

550 este numărul de medici specializaţi pe anestezie şi terapie intensivă care lipsesc din sistemul public de sănătate. Colegiul medicilor susţine că este nevoie de un număr de 1.400 de medici, în condiţiile în care acum lucrează, cu tot cu pensionari, 846 de medici în aceste secţii. Mai mult, deficitul de personal medical din această secţie se manifestă şi la nivel european, astfel că mulţi au plecat în alte ţări din Uniunea Europeană să profeseze pe această specializare.

1,8 medici sunt în România la mia de locuitori, faţă de o medie europeană de 3,6 medici la mia de locuitori. România şi Bulgaria se află printre ultimele locuri din UE la acest capitol, potrivit Organizaţiei Mondiale de Sănătate (OMS). În acelaşi timp, România are mult mai puţine paturi la mia de locuitori faţă de alte ţări din Vest. În România au mai rămas doar 120.800 de paturi, după ce Guvernul a decis să reducă numărul lor cu 9.200.

41.000 este numărul medicilor primari şi specialişti care profesează în România, potrivit datelor Colegiului Medicilor. Peste 95% dintre aceştia lucrează în sistemul public de sănătate.

15.000 este numărul medicilor rezidenţi din România. Potrivit lui Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor, există un surplus de posturi scoase la concurs pentru medicina de familie şi un deficit pe alte secţii, precum cea de anestezie şi terapie intensivă.

135.000 este numărul de asistente medicale din România. La nivel naţional există peste 120.000 de paturi în spitale, ceea ce ar însemna că unei asistente îi revine un pat. Numai că asistentele lucrează în trei schimburi, au concedii şi unele se ocupă de laborator, de igienă sau de cabinetul medicului de familie. Ceea ce îngreunează mult situaţia. Specialiştii susţin că şi la nivelul asistentelor există un deficit de personal.

1.700 de lei este salariul mediul net al unui specialist, după reducerea cu 25% a salariilor din sistemul public. Un medic rezident are în prezent un salariu mediu net de 850 de lei, iar un medic primar un salariu mediu net de 2.400 de lei. Medicii susţin că scăderea salariului net în urma măsurilor de reducere a cheltuielilor făcute de stat a scăzut cu mai mult de 30%, pentru că reducerea de 25% se aplică la salariul brut şi se scade din salariul net.