Miniştrii reclamă că bugetul este construit pe o grilă „depăşită“. Berceanu vrea mai mulţi bani

Discuţia a avut loc în şedinţa de miercuri a Guvernului, în care a fost aprobată prima rectificare bugetară din acest an, miniştrii cerând premierului să decidă alocarea banilor în funcţie de priorităţile guvernării, conform unor surse citate de agenţia Mediafax.

În replică, premierul Emil Boc a susţinut că schimbarea modului de concepere a bugetului ar crea dificultăţi, fiind nevoie de regândirea tuturor capitolelor bugetare, au adăugat sursele. Asta înseamnă că premierul, cel care are ultimul cuvânt în guvern, a înclinat balanţa în favoarea ministrului de finanţe, Sebastian Vlădescu, cel care este responsabil de realizarea bugetului.

Ce solicită ministrul transporturilor

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a arătat că, din cauza acestei grile, instituţia sa primeşte un buget reprezentând doar jumătate din media bugetelor alocate pentru transporturi în statele membre UE, conform surselor.

Atât ministrul transporturilor, cât şi ministrul economiei Adriean Videanu - membri influenţi ai guvernului şi ai partidului care guvernează (PDL) - au solicitat de-a lungul timpului, în mod repetat, mai multe fonduri de la buget, în special pentru infra structură.

De partea cealaltă, răspunsul oficialilor de la Ministerul Finanţelor a fost: Nu sunt bani. Sau nu mai sunt bani, pentru că ei s-au dus pe pensii şi salarii.

Şi înaintea unor discuţii avute cu delegaţia FMI venită la Bucureşti să evalueze acordul cu România, Berceanu declara că intenţionează să ceară Fondului sume mai mari pentru investiţiile mari deja pornite în infrastructură.

El susţinea că România poate să-şi permită un deficit mai mare pe perioada crizei, având în vedere nivelul redus al datoriei publice. Însă deciziile finale au fost luate la Finanţe.

În primăvară, Berceanu critica chiar Ministerul Finanţelor spunând că acesta are un rol important nu doar de a spune ministerelor de unde să taie, ci să mai şi adune taxele şi impozitele actuale.

În şedinţa de guvern de miercuri, mi niştrii au mai reclamat faptul că atribuţiile cele mai importante în repartizarea fondurilor le are Ministerul Finanţelor şi nu premierul care şi-a asumat un program de guvernare.

"Membrii Cabinetului i-au spus lui Boc că nu poate lăsa Ministerul Finanţelor să aibă ultimul cuvânt în alocarea banilor, ci că decizia finală ar trebui să aparţină primului-ministru, fiind vorba de o decizie politică, bazată pe prio rităţile guvernării", au arătat sursele citate de Mediafax.

La prima rectificare bugetară din acest an au fost tăiate alocaţiile mai multor ministere, fiind acordate fonduri în special pentru plata pensiilor şi indem nizaţiilor de şomaj. Mi nisterul Transporturilor figurează în lista celor care li s-au redus buge tele la rectificare alături de ministerele Educaţiei, Administraţiei şi Internelor, Apărării, Justiţiei, Dezvoltării şi Agriculturii. De partea cealaltă, fonduri suplimentare au primit ministerele Muncii, Economiei, Sănătăţii, Mediului, Culturii şi Comunicaţiilor.

Filosofia lui Vlădescu

Discuţii despre modernizarea României şi a sistemului fiscal, corelate cu filosofia bugetului, au mai existat în România în ultimii ani.

În luna ianuarie din acest an chiar ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu vorbea despre faptul că dacă vrem să modernizăm România, sistemul de taxe şi impozite trebuie schimbat din temelii, de la taxele locale până la contribuţiile sociale.

El susţinea necesitatea unui sistem care să fie echitabil şi funcţional şi să ne ajute să ne desprindem de pragul veniturilor de 30-32% din PIB (sub cel al Ungariei care colectează 45% din PIB). Pe de altă parte, Vlădescu admitea că decizia politică este foarte importantă pentru un proiect de reformă a sistemului de impozitare.

La jumătatea lunii iunie, Vlădescu a lansat chiar un scenariu de schimbare a sistemului fiscal - România să treacă, de la 1 ianuarie 2011, după şase ani de cotă unică, la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor, inclusiv a tutoror pensiilor, concomitent cu scăderea TVA.

În România a funcţionat un sistem de impunere pe venitul global până în 2005, reuşindu-se reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.

La 1 ianuarie 2005 a fost înlocuit cu cota unică de 16% pe venit şi pe profit, care treptat a adus încasări în creştere pe seama expansiunii economice foarte rapide.

Pentru a aduna mai mulţi bani la buget, Finanţele au adus în acest an o serie de modificări legislaţiei fiscale, urmărind extinderea bazei de impozitare şi generalizarea aplicării cotei unice de 16%.

Despre estimarea veniturilor cuprinsă în rectificarea bugetară, Vlădescu spune că este realistă, comentând opinia prezentată de Consiliul Fiscal, pe care o consideră însă "echilibrată".

În opinia publicată la începutul acestei săptămâni, Consiliul Fiscal apreciază că veniturile fiscale prognozate în rectificare sunt supraevaluate cu până la 0,5% din PIB (500 mil. euro).

Cine trebuie să realoce banii statului: Guvernul sau Finanţele?

• Nu Ministerul de Finanţe, ci Guvernul ar trebui să aibă rolul cel mai important în repartizarea fondurilor, pentru că decizia e politică, bazată pe priorităţile guvernării
• Bugetul este construit pe o grilă folosită în urmă cu 10 ani, care nu mai corespunde contextului economic actual
• Premierul spune însă că schimbarea modalităţii de concepere a bugetului ar crea dificultăţi, pentru că ar trebui regândite toate capitolele bugetare

Ce spune Boc

Premierul Boc, aflat ieri într-o vizită pe şantierul autostrăzii Transilvania, a făcut o serie de declaraţii privind situaţia infrastructurii şi acordarea de subvenţii

• Subvenţiile pentru termoficare vor fi acordate şi "n acest an, iar primăriile vor primi în continuare o subvenţie la combustibil de până la 45%; începând cu aprilie 2011, se va adopta o nouă strategie, astfel încât subvenţiile să poată fi acordate diferenţiat, în funcţie de venituri
• Banii alocaţi Ministerului Transporturilor sunt "puţini şi trebuie drămuiţi"; atenţia este focalizată către proiectele finanţate din fonduri europene, care necesită cofinanţare de la bugetul de stat
• Cheltuielile cu infrastructura sunt mult mai mari decât par, întrucât numai pentru autostrada Nădlac-Constanţa este nevoie de o
• contribuţie de "miliarde de euro" de la bugetul de stat
• Pe lângă cele 5,4 miliarde de euro pe care le are din fonduri europene pentru Transport, România trebuie să aloce o sumă similară pentru cheltuielile de expropriere şi pentru lucrările neeligibile

Ce spune Vlădescu

Ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu, a explicat în cadrul unei conferinţe de presă de ce a avut loc rectificarea bugetului de stat

• În România există peste 40.000 de proiecte de investiţii "ncepute, iar cheltuiala bugetară totală pentru finalizarea lor reprezenta valoarea bugetului României pentru mai bine de 10 ani
• Rectificarea bugetară vizează acoperirea deficitelor la fondurile sociale - fondul de pensii şi fondul de şomaj - şi acoperirea datoriilor din sectorul sanitar
• Legea pensiilor nu va ajusta rapid deficitul, iar pensiile mici vor fi impozitate dacă va exista o decizie politică în acest sens; astfel, transferul de fonduri de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale va continua până în 2020
• Vor fi eliminate cheltuielile de investiţii care nu erau absolut necesare (cum ar fi achiziţiile de obiecte) pentru fiecare minister

n Fiecare minister "şi va comunica evoluţia programului de investiţii atât pentru anul acesta, cât şi pentru următorii trei ani