Oamenii de afaceri cer Băncii Naţionale să se ocupe şi de creşterea economică

Prelungirea recesiunii în care se zbate România cere o lege care să modifice de urgenţă actualele prevederi privind funcţionarea BNR, astfel încât atribuţiile instituţiei să fie extinse şi în domeniul susţinerii explicite a dezvoltării economice a ţării, susţine Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

"BNR, care are cei mai reputaţi analişti economici, nu se poate izola într-un turn de fildeş încercând să gândească inflaţia în afara creşterii economice. Ar trebui să menţină inflaţia ca obiectiv alături de şomaj sau de un alt indicator macroeconomic, să aibă un obiectiv dual", a declarat pentru ZF Florin Pogonaru, preşedintele AOAR.
De cealaltă parte, reprezentanţii BNR spun că pe lângă stabilitatea preţurilor, în atribuţiile lor mai intră şi stabilitatea financiară, şi că inclusiv la nivel european obiectivul băncilor centrale este stabilitatea preţurilor, nu creşterea economică. "Noi suntem mem­bri ai Uniunii Europene, deci, ca atare, respectăm tratatele Uniunii Europene. Când se vorbeşte despre băncile centrale, Banca Centrală Europeană şi Sistemul European al Băncilor Centrale definesc ca obiectiv stabilitatea preţurilor. Nu poţi să ai ca obiectiv şi stabilitatea preţurilor şi creşterea economică. E ca şi cum ai vrea să faci două lucruri care pot intra în conflict. De aceea se vorbeşte despre mixul de politici macroeconomice: politica monetară, care aparţine băncii centrale, şi politica de dezvoltare economică, atribuită Guvernului", spune Mugur Şteţ, purtătorul de cuvând al BNR.
AOAR mai propune şi constituirea unui fond strategic de investiţii, cu o valoare de 5-7 miliarde de euro, prin emiterea de titluri de stat pe termen lung, tranzacţionabile la Bursa de Valori Bucureşti, în care să poată investi populaţia pentru o bonificaţie superioară faţă de cea oferită de bănci.

"Scopul este în primul rând să terminăm odată cu faptul că «n-avem spaţiu fiscal, nu putem face nimic». Mai mult, prin bonificarea superioară pe care ar primi-o populaţia s-ar putea compensa din restrângerea veniturilor şi în final s-ar vedea în consum", spune Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR.
Operaţiunea ar creşte gradul de încredere al populaţiei, ar stimula consumul şi ar asigura resursele financiare necesare finanţării unor proiecte de importanţă naţională sau regională.
Întrebat ce s-ar întâmpla dacă din cele 15 miliarde de euro pe care populaţia le are în depozite la bănci, ar fi retrase 5-7 miliarde de euro pentru a investi în fondul strategic de investiţii, Pârvan spune că băncile mai au şi alte surse de finanţare pentru a susţine creditarea în mediul privat. "Au acces la linii de credite de la instituţiile internaţionale, precum BEI sau BERD, mai au şi bănci-mamă."

Reducerea birocraţiei, asumarea fermă de plată către mediul privat a tuturor datoriilor pe care le are statul, echilibrarea bugetelor la nivelul tuturor judeţelor sunt alte propuneri făcute de oamenii de afaceri. Varianta contractării unui nou împrumut extern trebuie uitată, mai spun oamenii de afaceri. "Nu susţinem contractarea unui nou împrumut de la FMI/ CE/BM de tip stand-by. La limită se poate accepta un acord de împrumut de tip preventiv. În acest caz, susţinem realizarea de împrumuturi comerciale la finanţatorii instituţionali (BEI, BERD, BM ş.a.), sumele împrumutate urmând a fi utilizate exclusiv pentru realizarea unor proiecte naţionale, bine pregătite şi corect dimensionate financiar şi tehnologic."
Reprezentanţii AOAR spun că ei au susţinut împrumutul de la FMI chiar şi atunci când preşedintele nu era de acord, dar că a venit momentul ca România să trăiască din ce are.