Dacia va primi „în dar“ de la Renault o reţea de showroom-uri pe pieţele din Europa de Vest

Zece platforme de ridicat maşini vânau vinerea trecută şoferii care încercau să parcheze pe lângă parcul Moghioroş, în zona de vest a Capitalei. Erau zeci de maşini înşirate pe trotuar, în dreptul unei benzinării, a restaurantului McDonald's şi mai ales în spaţiul marcat cu un indicator rotund cu un mare asterisc roşu pe un fond albastru, indicator care pentru şoferi se traduce în "Oprirea şi staţionarea interzisă".

Cu toate acestea, niciuna dintre maşini nu era ridicată, iar şoferii platformelor păreau că au venit, la fel ca zecile de şoferi care parcaseră neregulamentar, pentru a vedea cum trei oameni în costum tăiau panglica la un showroom marca Dacia. De fapt, şoferii platformelor se uitau la câteva maşini de teren Duster înşirate în parcare şi comentau pe seama celui mai recent model din gama Dacia, cel care ar trebui să schimbe fundamental imaginea mărcii în Europa. Mai ales în vestul Europei.

Dacia nu mai stă la colţ

"Odată cu Duster, schimbăm şi strategia comercială pentru Europa de Vest. Până acum Dacia însemna un colţişor ("corner" în limba engleză - n. red.) în showroom-urile Renault. De acum încolo, Dacia va avea showroom-uri proprii şi personal de vânzări dedicat", explică Jérôme Stoll, liderul regiunii Europa în cadrul Renault, cel care coordonează strategia comercială a francezilor în Europa de Vest. Fără a oferi date concrete privind vânzările din acest an din Europa - "vorbim în decembrie, când o să vă spun exact cu cât încheiem anul" - Stoll oferă un indicator foarte important pentru marca românească.

Luni de aşteptare pentru Duster

"Ştiţi care este problema mea cea mai mare acum? Când mă întreabă un potenţial client de Duster când îi pot livra maşina, eu trebuie să îi spun că nu se va întâmpla mai devreme de câteva luni. E foarte mult, dar sper ca, de anul viitor, creşterea capacităţii de producţie să ne ajute să scurtăm timpul de livrare."

Pentru Stoll, pariul reprezentat de primul vehicul de teren din gama Dacia este, poate, mai important decât apariţia Logan (maşina în trei volume, cu portbagaj mare) sau Sandero (varianta hatchback, adică în două volume, cel mai apreciat segment auto din Europa de Vest).

"Am condus Duster încă dinainte de a fi lansat pe piaţă, cu ocazia testelor pe care le-a făcut Renault. Am mers pe drumuri bune, dar mai ales pe teren accidentat şi modul cum s-a comportat maşina a fost o surpriză foarte plăcută pentru mine. Va fi, în mod sigur, şi pentru clienţi." Nu degeaba francezii au decis, ca parte a strategiei comerciale, să se folosească de modelul Duster pentru a lansa marca românească şi pe una dintre cele mai exigente, dar importante ca volum pieţe din Europa: Marea Britanie.

"Lansarea Dacia în Marea Britanie, dar şi pe restul pieţelor din Europa de Vest care în prezent nu sunt acoperite, este al doilea pilon al strategiei noastre, alături de construirea unei structuri de vânzări dedicate. Iar dacă adăugăm şi extinderea gamei actuale prin noi modele, vă asigur că o să vedeţi şi în continuare Dacia în top." Stoll face referire la faptul că în ultimii doi ani Dacia a fost marca auto cu cea mai mare creştere la nivelul Europei de Vest, chiar dacă, iniţial, maşinile ce urmau a fi produse la Piteşti erau dedicate mai degrabă pieţelor emergente din întreaga lume, nu celor dezvoltate. "Când am decis să facem o maşină precum Logan, ne-am bazat pe studii aprofundate de piaţă care spuneau că există un segment important de clienţi care aveau nevoie de un vehicul simplu, nu foarte scump, care să le satisfacă nevoia primară de mobilitate, dar să fie fiabil."

Eroarea de raţionament a francezilor a constat în estimarea greşită a dimensiunii acestui segment în Europa de Vest.

Mai atenţi la preţ

"În vestul Europei, acest curent de opinie a avansat mai rapid decât ne-am aşteptat, iar odată cu venirea crizei acest comportament - accentul pus pe preţ - a fost amplificat. Un client din trei din Europa de Vest spune acum că nu este dispus să plătească mai mult de 8.000 de euro pe o maşină nouă", afirmă Stoll. Adică exact preţul unei Dacii, care a devenit astfel o alternativă foarte bună atât la maşinile second hand - 80% dintre clienţii Logan aveau înainte o maşină la mâna a doua -, cât şi la maşinile mai scumpe, dar care nu aveau o imagine premium.

Iar dacă la aceste ingrediente adăugăm şi lansarea de către guvernele din Europa de Vest a unor ample programe de prime de casare, tocmai pentru a compensa scăderea vânzărilor ca urmare a crizei, este de la sine înţeles de ce Dacia a devenit rapid una dintre mărcile cu cel mai mare salt al vânzărilor din Europa.

"Acum câţiva ani, prea puţini dintre vest-europeni ştiau de Dacia. Acum, gradul de notorietate a ajuns la 22%. E foarte bine, dar mai avem încă mult loc de creştere", afirmă Stoll, în timp ce revizuieşte pe bloc-notesul său câteva dintre cifrele pe care departamentul PR i-a permis să le discute.

"Avem o cotă de piaţă de 1,55% în Europa de Vest şi în unele ţări, precum Franţa, ajungem chiar la 4% sau mai mult. Anul acesta am câştigat trei locuri în topul celor mai bine vândute mărci şi suntem pe 17 la nivel european. Obiectivul meu este să trecem rapid, în următorii trei ani, de pragul de 2% cotă de piaţă", spune francezul .

Însă orice creştere a cotei de piaţă va fi mult mai grea de acum încolo, deoarece, aşa cum spune şi francezul, toţi constructorii sunt invidioşi pe succesul Logan şi văd acum Dacia ca pe un potenţial risc, ceea ce nu se întâmpla până acum. Iar într-o piaţă auto decimată de criza financiară, lupta pentru bani s-a transformat tot mai mult într-o luptă pentru supravieţuire.

Citiţi mai mult despre reţeaua de dealeri Dacia pe www.businessmagazin.ro