„Alegerile mici”, prea mari pentru Obama?
Ce
i-a deranjat pe mulţi americani - promisiunile mesianice,neonorare
ale lui Barack Obama sau personalitatea sa?
Ce i-a deranjat pe mulţi americani - promisiunile
mesianice,neonorare ale lui Barack Obama sau personalitatea
sa?
Ales în urmă cu doi ani pe un val de entuziasm care i-a cuprins
deopotrivă pe săraci, stângişti sau moderaţi, entuziasm care a
depăşit cu mult graniţele ţării, preşedintele american s-a prăbuşit
incredibil de repede în ochii americanilor, iar întrebarea este "de
ce?".
Astăzi este ultima zi în care preşedintele american în exerciţiu se
va mai bucura de o majoritate în Camera Reprezentanţilor şi, poate,
în Senat, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului ("alegerile
mici"). Schimbarea configuraţiei celor două camere legislative va
fi crucială pentru agenda guvernamentală a preşedintelui, în cea
de-a doua parte a mandatului său, dar şi pentru viitorul său
politic. Pentru că miza cu adevărat uriaşă o reprezintă alegerile
prezidenţiale de peste doi ani. Şi de modul în care guvernul lui
Obama va putea să-şi impună agenda în Congres, depinde cine va
trimite la Casa Albă un preşedinte - democraţii sau
republicanii.
Dar dacă preşedintele nu a putut să-îşi impună întreaga agendă în
vremea în care partidul său - Partidul Democrat - deţinea
majoritatea în Congres, cum o va putea face în momentul în care
majoritatea va fi deţinută de republicani?
Una dintre cele mai importante legi promovate de Obama în prima
parte a mandatului său a impus obligativitatea asigurărilor
medicale pentru toţi cei care nu sunt înscrişi pe listele
serviciilor publice gratuite, adică cei mai defavorizaţi dintre
americani. De ea ar urma să beneficieze, din 2014, în jur de 36 de
milioane de cetăţeni. Noul sistem obligă companiile să ofere
angajaţilor asigurări - iată o măsură bună pentru cei mai puţin
binecuvântaţi de soartă. Însă legea a trecut în Camera
Reprezetanţilor la limită - cu doar cinci voturi în favoarea celor
care au spus "pentru".
Toţi republicanii şi 34 dintre deputaţii democraţi au votat
împotriva legii care, au arătat analiştii şi sondajele, a produs
furie în cadrul comunităţilor conservatoare şi al micilor
întreprinzători. Statele Unite sunt ţara care cheltuieşte cel mai
mult din lume pentru sistemul medical, public sau privat -
echivalentul a 16% din PIB. Or, reforma lui Obama ar urma să coste
aproape 950 de miliarde de dolari în următorii zece ani. Iată o
cale de atac la îndemână într-o ţară aflată în plină criză
economică.
Încă de la instalare, Obama a fost catalogat, în urma declaraţiilor
şi a intenţiilor sale, drept "socialist", un lucru sensibil într-o
ţară cu idei conservatoare şi foarte religioasă. Or, acest tip de
"socialism radical" din punctul de vedere al multor americani se
întoarce împotriva preşedintelui.
Însă, eşecul său major este economia. Luat de val, Obama a promis
americanilor luna de pe cer.
Nu doar îmbunătăţirea situaţiei săracilor, ci prosperitate pentru
toţi şi repede. Economia a început să crească, dar şomajul nu
scade. Cheltuielile publice nu s-au redus pe fondul crizei, ceea ce
i-a supărat chiar şi pe susţinătorii săi.
Situaţia internaţională va fi un alt factor pentru care Partidul
Democrat va fi penalizat în alegerile de astăzi. Prin tradiţie,
situaţia internă a ţării este mai importantă pentru democraţi decât
cea internaţională. Obama a neglijat-o, într-o oarecare măsură, pe
cea din urmă.
Numai că, obişnuiţi să ştie că America este puterea care "se
execută nu se discută", americanii îşi văd ţara pierzând dramatic
din prestigiul internaţional.
Rezultatul alegerilor de astăzi îl vor pune pe Obama în situaţia în
care s-a aflat, în urmă cu patru ani, predecesorul său republicanul
George W. Bush, după ce partidul său a pierdut alegerile de la
jumătatea mandatului. Iar acei doi ani au fost un coşmar pentru
titularul de la Casa Albă.