Parfumeriile au fugit în malluri după consumatori
România a devenit ţara centrelor comerciale, iar mallul, o a doua casă a românilor. În aceste condiţii, cremele şi parfumurile au plecat după consumatori, care mai au de cheltuit cam 50 de euro lunar pentru produse de înfrumuseţare, scrie revista BUSINESS Magazin.
În toamna lui 2005, compania care deţine franciza pentru
brandul britanic The Body Shop pe piaţa românească, Gingko &
Sarantis România, închidea cel mai mare magazin al său, situat pe
bulevardul Magheru. Dana Tudorache, directorul executiv al The Body
Shop în România, motiva atunci că a decis să renunţe la spaţiul din
centrul Capitalei din cauza chiriei: "Magazinul a fost închis la
expirarea celor 5 ani de contract de închiriere, deoarece
proprietarul a pretins o chirie mărită cu aproape 100% (până
atunci, The Body Shop plătea pe Magheru o chirie lunară de 8.000
de euro - n.red.), condiţii în care magazinul ar fi operat în
pierdere."
Dacă puţină lume îşi mai aminteşte de Body Shop de pe Magheru, cu
siguranţă o altă schimbare pe această piaţă a atras atenţia
oricui se plimbă prin centrul Capitalei: magazinul Ina Center de la
parterul Unirea Shopping Center a fost închis după nouă ani de
funcţionare. Deşi era parte a unui centru comercial, Ina Center de
la Unirii era văzut ca un magazin stradal şi nu s-a mai pliat pe
strategia Unirea, care prevede acordarea de suprafeţe mari unor
retaileri de volum. Aşadar, pe fostul spaţiu al Ina s-a deschis un
magazin Bershka, iar alt spaţiu mare din Unirea se pregăteşte de
venirea H&M.
Magazinele de parfumuri nu sunt privite ca ancore pentru
dezvoltarea unui centru comercial, dar centrele comerciale sunt
cele în care îşi pun acestea toate speranţele, dat fiind că
magazinele stradale nu au adus prea mulţi clienţi retailerilor
din domeniu. Închiderea magazinului Ina Center nu a avut, aşadar,
de-a face atât de mult cu performanţele anterioare ale
magazinului, ci cu strategia proprietarului Unirea Shopping
Center, dar şi cu faptul că lanţul de parfumerii Ina se afla în
mijlocul unei preluări. În iulie 2009, Ina International şi
Privilége International, deţinut de compania franceză Marionnaud
Parfumeries (51%) şi de omul de afaceri elen George Georgandas
(49%), au fost preluate de AS Watson, prin intermediul
Marionnaud Germania. AS Watson face parte din grupul Hutchison
Whampoa, cu sediul central în Hong Kong.
Tranzacţia, a cărei valoare nu a fost făcută publică, a cuprins
magazinele din România, Ungaria, Cehia, Ungaria şi Polonia.
Magazinele Ina Center şi Privilége reprezintă laolaltă cea mai
extinsă reţea de magazine de cosmetice, cu 24 de magazine Ina şi
29 de magazine Privilége la nivel naţional, care au avut anul
trecut o cifră de afaceri cumulată de 12,3 milioane de euro şi
pierderi de circa două milioane de euro, după cum arată datele
publicate de Ziarul Financiar. Principala strategie de extindere
a Marionnaud Parfumeries a fost extinderea în malluri şi în
galeriile comerciale ale Carrefour şi Selgros.
Cu alte cuvinte, o strategie care urmăreşte clientul, după cum
spun cei mai mulţi retaileri de cosmetice, care au remarcat că
românii au tendinţa de a merge în locuri de unde pot cumpăra cât
mai multe produse din diverse magazine.
Lanţul de magazine Sephora numără în prezent 20 de puncte de
vânzare, iar "marea majoritate a magazinelor noastre se află în
centre comerciale şi malluri", după cum spune Roxana Rasu, director
general al Sephora. Roxana Rasu spune că în spatele acestei
politici stă faptul că "suprafaţa de vânzare necesară unui
magazin Sephora este destul de mare, iar spaţiile stradale care să
satisfacă toate exigenţele sunt relativ puţine". Compania deţine un
singur magazin stradal, în capitală.
La fel, The Body Shop deţine în total şapte magazine, cinci în
Bucureşti şi câte unul în Timişoara şi Constanţa, iar "majoritatea
funcţionează în malluri". Acestea din urmă sunt şi cele mai
performante magazine ale grupului, conform datelor prezentate de
Dana Tudorache: "Aplicăm aceeaşi politică în toate magazinele -
fie că vorbim de nomenclator de produse, de suprafaţă, număr de
angajaţi, preţuri sau oferte. În aceste condiţii putem afirma că
cele mai performante magazine ale noastre sunt amplasate în
acele malluri care investesc real în atragerea clienţilor, care au
un management eficient şi nu oferă doar o clădire spre
închiriere".
Deşi deschideri de malluri se mai anunţă, magazine noi ale The Body
Shop nu. Au existat planuri de extindere, însă acestea "au fost
sistate pe termen scurt din cauza mediului neprielnic de finanţare
de pe piaţă". Ultimul magazin deschis a fost la sfârşitul lui 2009
în centrul comercial AFI Palace Cotroceni.
Deşi criza s-a simţit în încasări şi a adus pentru The Body Shop o
"contracţie semnificativă a cifrei de afaceri, contracţie din
care credem că vom recupera o parte până la sfârşitul anului",
compania nu a închis niciun magazin "şi facem eforturi să putem
depăşi această perioadă dificilă susţinând magazinele care
performează mai slab". 2010 a fost pentru The Body Shop cel mai
greu an de la intrarea pe piaţa din România, iar estimările pentru
anul viitor nu sunt nici ele optimiste.
Şi Roxana Rasu consideră că "2010 este cu siguranţă un an mai
dificil decât 2009 din cauza tuturor schimbărilor care au
intervenit, de la criza financiară, creşterea TVA la scăderile de
salarii". În acest context Sephora a fost nevoită să închidă în
2009 magazinul din Brăila şi să sisteze planurile de deschidere de
noi magazine. Totuşi există planuri ca în următorii doi ani
compania să acopere toate oraşele mari în care nu este prezentă
momentan. Ultimul magazin deschis a fost în Arad, în Atrium
Center, în luna martie, şi a urmat celor din Bucureşti,
Constanţa, Cluj, Suceava, Iaşi şi Piteşti. Deşi magazinul Sephora
din Arad are "rezultate mai bune decât aşteptările noastre", cel
mai bun magazin din punctul de vedere al vânzărilor este cel din
Mall Vitan, acesta având cea mai mare suprafaţă de vânzare (700
mp), dublă faţă de restul magazinelor.
General vorbind, vânzările din Bucureşti sunt cel puţin duble faţă
de cele din provincie, însă se pot observa variaţii în funcţie de
sezon. Cele mai mari vânzări sunt în semestrul al doilea al anului,
în special în perioada Crăciunului. Zilnic însă, circa 400 de
vizitatori trec pragul unui magazin Sephora. Dintre aceştia, 80
devin clienţi. "În pofida condiţiilor economice mai puţin
favorabile, am terminat cu bine prima jumătate de an, ne-am atins
bugetul pe care ni l-am propus şi sperăm să ne menţinem în
aceleaşi tendinţe şi pentru cealaltă jumătate", afirmă directorul
general al Sephora.
Hainele, concediile şi produsele financiare de investiţii şi
economisire reprezintă principalele categorii pe care românii au
fost dispuşi să le sacrifice pentru a reduce costurile, potrivit
unui studiu recent al companiei de cercetare GfK. Produsele
cosmetice nu s-au aflat însă pe listă.
"Deşi criza financiară a afectat mare parte din populaţie, oamenii
îşi împart bugetul astfel încât să îşi permită şi achiziţionarea
produselor cosmetice", crede Roxana Rasu, care consideră şi că
"mulţi clienţi fideli unei anumite mărci se reorientează către
gramajul mai accesibil, dar există şi o altă categorie de clienţi
care şi-au schimbat opţiunea, preferând mărcile mai ieftine".
Deşi atât femeile, cât şi bărbaţii continuă să cumpere produse
cosmetice şi de îngrijire, "valoarea bonului a scăzut şi la fel şi
numărul de produse cumpărate pe bon", afirmă Dana Tudorache,
executive manager al The Body Shop. Ea spune că, potrivit
calculelor companiei sale, bonul mediu de casă reprezintă 10% din
venitul mediu al unei femei din mediul urban.
Reprezentanţii Sephora afirmă că, "din ce am putut observa, bugetul
alocat de clientele noastre pentru achiziţionarea de produse
cosmetice şi de îngrijire are o valoare de plecare de 190-200 de
lei lunar".
Aşa arată piaţa de cosmetice după primele nouă luni ale celui mai
dificil an pentru vânzătorii de produse de înfrumuseţare. Deşi a
fost afectată mai târziu de criză, specialiştii spun că "se poate
observa o contracţie cu 10% a consumului şi poate o revenire
uşoară în 2012"; sau potrivit reprezentanţilor The Body Shop:
"Atâta timp cât banii lipsesc din piaţă, nu vom putea vorbi de
creşteri spectaculoase ale consumului".