Randamentele obligaţiunilor irlandeze au explodat, UE se pregăteşte să intervină

În încercarea de a calma pieţele, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a trimis un mesaj ferm investitorilor spunând că UE este pregătită să intervină în ajutorul Irlandei, scrie The Telegraph.

"Este important să se ştie că avem toate instrumentele necesare pentru a susţine Irlanda dacă va fi nevoie", a spus preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

Fondul Monetar Internaţional a negat zvonurile privind iminenţa unei intervenţii în Irlanda, adăugând că relaţiile cu autorităţile de la Dublin sunt normale şi că acestea fac toate eforturile pentru a reduce deficitul.

"Monitorizăm atent situaţia Irlandei, susţinem măsurile luate de guvern", a adăugat Jose Manuel Barroso.

Obligaţiunile irlandeze şi-au continuat căderea liberă chiar şi după ce comisarul european pentru probleme economice Olli Rehn şi preşedintele Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet au dat un vot de încredere guvernului de la Dublin.

Tensiunea s-a transmis şi în cursul monedei euro. Moneda europeană s-a depreciat cu 0,4% faţă de dolar, tranzacţionându-se la 1,3734 euro/dolar, foarte aproape de nivelul minim al ultimelor cinci săptămâni.

Maxime istorice

Randamentele obligaţiunilor irlandeze cu maturitate pe zece ani au atins 8,92%, maximul istoric al ultimilor 11 ani, în puternic contrast cu obligaţiunile emise de Germania, considerate a fi de referinţă în Europa, care au o dobândă de 2,4%.

Scăderea valorii obligaţiunilor irlandezea a determinat LHC Clearnet, una dintre cele mai importante case de clearing, să ceară clienţilor ce tranzacţionează aceste active să îşi mărească depozitele colaterale cu 15%.

Unii analişti consideră că o parte din investitorii care au renunţat la obligaţiunile Irlandei ar fi putut fi determinaţi chiar de anunţul LHC. Multe din băncile irlandeze sunt clienţi ai casei de clearing, acestea fiind nevoite să renunţe la o parte din obligaţiuni sau să folosească lichidăţi proprii pentru a putea satisface necesarul de depozite colaterale.

Alţi analişti considreră că noua politică a LHC va da un imbold obligaţiunilor guvernului de la Dublin pentru că un necesar sporit de fonduri proprii nu promovează tranzacţiile speculative.

Datoria publică a Irlandei continuă să crească şi se estimează că va atinge 98,6% din PIB până la finalul acestui an, de la 65,5% din PIB anul trecut. Guvernul încearcă să îşi reducă datoria şi deficitul printr-un nou val de măsuri de austeritate dure. Bugetul pentru 2011 va reduce cheltuielile publice cu 6 miliarde de euro, va elimina o parte din angajaţii din sectorul public şi va creşte nivelul taxelor.

Investitorii exagerează

"Cred că evenimentele de pe pieţele obligaţiunilor sunt exagerate", susţine guvernatorul băncii centrale din Irlanda Patrick Honohan.

Statele UE intenţionează să introducă un instrument prin care vor putea obliga investitorii privaţi să suporte o parte din pierderile apărute atunci când unul dintre statele europene ar intra în default. "Nimeni nu ştie cum va funcţiona acest mecansim", spune directorul Centrului pentru Politici Economice Daniel Gros.

Totuşi, noul instrument nu se va aplica retroactiv, estimările pentru intrarea în vigoare gravitând în jurul anului 2025.

Franţa pune paie pe foc

Ministrul de finanţe al Franţei Christine Lagarde s-a alăturat Germaniei în a susţine că investitorii trebuie să suporte o parte din costurile generate de datoriile guvernamentale. "Investitorii trebuie să suporte atât profitul, cât şi pierderile", susţine Lagarde. UE vrea ca în cazul unei restructurări ale datoriilor guvernamentale, investitorii care deţin obligaţiuni să accepte să primească înapoi o sumă mai mică.