Cum se recuperează miliardele investite în mori de vânt? Prin creşterea cu 30% a facturii la energie

"Dacă până acum un an şi ceva vorbeam în hectare, acum vorbim în MW. De obicei bulele se fac în acele domenii care au cea mai mare dezvoltare", a spus Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie din România, în cadrul unui seminar pe tema energiilor regenerabile organizat de revista Business Magazin.

În afară de Hidroelectrica, pe lista partenerilor la acest eveniment au fost KDF Energy, CEZ şi casa de avocatură Noerr.

Şeful Hidroelectrica nu a spus însă dacă această "bulă de energie verde" se va sparge la fel cum a fost cazul celei imobiliare, dar efectele pe care aceasta le va avea, dincolo de impactul pozitiv asupra mediului, vor fi şi creşterea facturilor la energie atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru industrie.

"Scumpirea energiei va duce la scumpirea produselor fabricate în România. Investiţiile în regenerabile vor grăbi ieşirea din funcţiune a producătorilor de energie cu costuri foarte mari", mai spune David.

Motivul care va duce la creşterea facturilor de energie este destul de simplu. Energiile verzi sunt sprijinite prin anumite scheme pentru că investiţia legată de aceste tehnologii este foarte mare şi altfel nu ar fi rentabilă pentru nicio companie de profil. Necesitatea susţinerii acestor investiţii vine chiar dintr-un obiectiv asumat la nivelul Uniunii Europene, acela de a avea 20% din energia consumată la nivelul anului 2020 produsă din surse regenerabile. În contextul în care această directivă este o obligaţie pentru fiecare stat membru, modul în care sunt sprijinite acestea depinde de fiecare ţară. România a ales sistemul de certificate verzi alături de cote obligatorii de energie verde pe care fiecare vânzător de electricitate trebuie să le aibă în coşul energetic pe care-l dă mai departe clienţilor săi.

În mod simplist, pentru fiecare MWh de energie regenerabilă produs se acordă un anumit număr de certificate verzi. Certificatele sunt vândute mai departe către furnizorii de energie electrică, aceasta fiind dovada faptului că şi-au îndeplinit cota de energie regenerabilă pe care trebuie s-o aibă anual. Peste acest câştig, companiile care produc energie verde ies mai departe cu energia în piaţă şi o vând la preţul format dintre cerere şi ofertă. Practic, un producător verde câştigă de două ori. Furnizorul de energie însă trebuie să-şi recupereze costurile suplimentare generate de achiziţia certificatelor verzi, aşa că va transfera aceste costuri în facturile de energie. Calculele ANRE arată că la nivelul anului 2017, creşterile de preţ ar putea ajunge chiar la 30% faţă de nivelul plătit în prezent de români.

"Până în 2020, un procent de 24% din energie trebuie să fie din surse regenerabile, inclusiv energia termică. Pentru acest procent, pe partea de electricitate, trebuie să avem cam 40% din energie produsă din surse regenerabile, faţă de nivelul actual de 27%. Automat, aceste măsuri vor aduce o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Ce ne doare este că bugetul este de peste 10 miliarde euro, (sume - n.r.) care vor fi plătite de consumatorul român pentru sprijinirea acestor energii", a afirmat Zoltan Nagy-Bege, director al departamentului de reglementare în eficienţă energetică din Autoritate Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Mai mult, potrivit estimărilor ANRE, preţul energiei electrice va creşte cu 2,5 euro până la 33 euro pe MWh până în 2017.

"Chiar dacă nu vor fi 33 euro pe MWh, conform calculelor ANRE, efectul în preţ tot va fi de 25% sau 30% faţă de preţul actual al energiei. Trebuie să fim conştienţi că în România consumatorul are o limită de suportabilitate. O creştere de 30% a preţului este foarte mare", a continuat Bege. În prezent, legea care stabileşte sistemul de promovare a energiilor regenerabile nu este încă aplicabilă în lipsa existenţei unei legislaţii secundare şi a avizului favorabil din partea Comisiei Europene. Deşi legea a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial, prevederile acesteia încă nu se aplică.

"În maximum 2-3 săptămâni, ANRE va elabora legislaţia secundară. Nu cred că mai devreme de aprilie - mai 2011 vom putea porni această schemă de sprijin, pentru că procedura Comisiei Europene este foarte birocratică, am răspuns deja la câteva zeci de întrebări ale CE şi nu cred că am ajuns la final", a mai spus Bege, adăugând că legislaţia în domeniu are unele "probleme".

În ciuda acestor piedici legislative, sunt deja o serie de proiecte mari care sunt aproape de finalizare, aşa că anul acesta în România ar putea fi instalaţi circa 600-650 MW în parcuri eoliene în urma unor investiţii de peste un miliard de euro. Această capacitate nu a fost însă funcţională pe tot parcursul anului 2010, aşa că la final producţia de energie eoliană ar putea fi anul acesta de circa 300 GWh, conform estimărilor specialiştilor din piaţă, adică aproximativ 0,5% din toată energia produsă anul trecut.

Cehii de la CEZ, care construiesc cel mai mare parc eolian din România pe raza a două comune dobrogene, Fântânele şi Cogealac, spun că ar putea începe construcţiile şi la faza a doua a proiectului după ce la Fântânele deja au ridicat 120 de turbine eoliene.

"Într-o săptămână ar trebui ca Inspectoratul de Construcţii din Constanţa să-şi termine lucrările pe care le au de făcut la Cogealac pentru ca, dacă avem vreme bună, să ne putem apuca de construit", a precizat Adrian Borotea, corporate affairs manager în cadrul CEZ România.