Restanţele populaţiei au sărit cu 6,8% în octombrie, la 1,26 mld. euro

Autor: Ciprian Botea 22.12.2010

Împrumuturile în valută încep să dea bătăi de cap bancherilor, clienţii care au luat credite în euro şi franci elveţieni în 2006-2007 simţind acum presiunea din ultimii doi ani a cursului de schimb.



Populaţia înregistra la sfârşitul lui octombrie întârzieri mai mari de 30 de zile la plata ratelor la credite în valoare de 5,37 miliarde lei (1,26 mld. euro), în creştere cu 6,5% faţă de luna anterioară, bancherii confruntându-se cu probleme în creştere pe segmentul împrumuturilor în valută, arată datele BNR. Exprimată în euro, creşterea este de 6,8%.

Sumele restante - rate neplătite la timp - la creditele în euro au urcat cu 16 milioane euro în octombrie, la echivalentul a 1,86 miliarde lei (436 mil. euro), în timp ce întârzierile la plata creditelor în franci elveţieni au sărit cu 15%, ajungând la 667 milioane lei (156 mil. euro).

În septembrie şi octombrie restanţele la valută au crescut cu echivalentul a peste 400 de milioane de lei, în condiţiile în care leul s-a depreciat atât în faţa euro, cât şi a francului elveţian. Paritatea medie leu/euro a fost de 4,28 lei în octombrie, faţă de 4,24 lei în august.

"Un impact l-a avut aici şi deprecierea cursului de schimb. În plus, au început să intre în default tot mai multe credite imobiliare şi ipotecare", apreciază analistul financiar Dragoş Cabat.

Ritmul de creştere al restanţelor la valută s-a accentuat însă în ultimele luni, semnalând o deteriorare a situaţiei financiare a clienţilor cu credite garantate. În plus, un alt semnal care indică probleme în portofoliile de credite cu garanţii ale băncilor este creşterea restanţei medii, care s-a dublat de la 2.400 de lei la jumătatea anului trecut la 4.900 de lei în octombrie.

În ultimii doi ani s-au acumulat mai mulţi factori care acum pun presiune pe clienţii cu împrumuturi în valută, inclusiv deprecierea cursului de schimb. Deprecierea cursului a fost resimţită cel mai puternic de clienţii care s-au împrumutat în franci elveţieni, o alternativă promovată agresiv de unele bănci în trecut datorită dobânzilor mici.

În primele zece luni ale anului, francul elveţian s-a apreciat cu circa 10% în faţa leului, până la 3,12 lei pentru un franc elveţian. Cotaţiile au continuat să urce, ajungând în prezent la 3,3 lei pentru un franc. Faţă de octombrie anul trecut, restanţele la creditele în alte monede decât leu, euro sau dolar, au înregistrat o creştere de aproape şase ori, în timp ce totalul restanţelor populaţiei s-a dublat.

Totuşi, întârzierile la plata împrumuturilor în moneda naţională continuă să reprezinte mai mult de jumătate din restanţele totale, valoarea acestora fiind de peste 2,8 miliarde lei la sfârşitul lui octombrie. În schimb, restanţele la creditele în dolari au scăzut constant în ultima jumătate de an, ajungând la 14,4 milioane lei în octombrie.

Cea mai mare parte a restanţelor sunt întârzieri mai mari de 90 de zile, în această categorie fiind incluse rate cu o valoare cumulată de 3,97 miliarde lei.

Întârzierile între 31 şi 60 de zile erau de 80 milioane lei în octombrie, iar restanţele între 61 şi 90 de zile ajungeau la 98 milioane lei.

Numărul clienţilor rău-platnici a început să crească rapid în ultima parte a lui 2008, iar bancherii şi analişii se aşteaptă ca situaţia să nu se îmbunătăţească mai devreme de jumătatea anului viitor.

"Portofoliile de credit ale băncilor nu se vor îmbunătăţi până când economia nu va ieşi din recesiune. Va trece însă o perioadă de trei-şase luni între ieşirea din recesiune şi atingerea vârfului creditelor neperformante", spune Cabat.

Ritmul de creştere al restanţelor la credite încetinise în primăvară, când economia părea să-şi revină, bancherii apreciind la acel moment că deteriorarea portofoliilor de credite se va opri undeva la jumătatea acestui an. Ulterior întârzierile la plată au accelerat ritmul de creştere, pe fondul măsurilor de austeritate, în special ca urmare a tăierii cu 25% a salariilor din sectorul public.

Numărul persoanelor care înregistrau restanţe era de aproape 734.800 la sfârşitul lui octombrie, cu 600 de indivizi mai mult decât în luna anterioară, reprezentând 16,5% din numărul total al debitorilor persoane fizice.

Numărul restanţelor depăşea însă un milion, în condiţiile în care sunt debitori care întârzie cu plata creditelor la două sau mai multe bănci.