Negocieri cu FMI în ceaţă. Condiţionalităţile noului acord rămân un mister
Negocierile cu FMI, în urma cărora vor fi stabiliţi şi parametrii privind noul acord de tip preventiv, se apropie de final, însă condiţionalităţile rămân un mister, Guvernul şi Banca Naţională evitând să facă publice informaţii privind poziţia părţii române în discuţiile cu organismele internaţionale.
Dacă la acordul parafat în primăvara anului 2009 obiectivul a fost asigurarea stabilităţii sistemului financiar şi reducerea deficitului bugetar, acum accentul se mută pe eficientizarea statului. Iar din puţinele declaraţii reiese că privatizarea companiilor de stat este din nou în vârful listei de priorităţi.
Misiunea comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a început în 25 ianuarie a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care se analizează îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010, vizita urmând să se încheie în data de 8 februarie.
Guvernul negociază cu FMI încheierea unui nou acord, cu o durată de doi ani, prin care să finalizeze reformele structurale, luând în calcul şi că această înţelegere va cuprinde anul electoral 2012, potrivit unor surse oficiale.
Dacă până la această evaluare, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, nu evita întrebările jurnaliştilor şi făcea declaraţii la încheierea tuturor rundelor de discuţii avute la BNR sau la diverse ministere, acum Franks a evitat să facă comentarii.
Puţinele informaţii legate de negocieri au apărut pe surse sau au fost transmise de miniştrii cu care delegaţia FMI - CE s-a întâlnit, de reprezentanţii patronatelor sau ai sindicatelor.
Una dintre concluziile discuţiilor este că firmele de stat vor fi mai mult în vizorul FMI în perioada următoare, având în vedere nivelul ridicat al arieratelor.
La evaluarea precedentă din toamna anului 2010 Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, a amintit că un domeniu în care evoluţiile au constituit o dezamăgire este cel ce ţine de îmbunătăţirea performanţelor companiilor de stat, recomandarea FMI şi a Comisiei Europene fiind reformarea, privatizarea sau lichidarea acestora. Şi se pare că pe problema reformării, privatizării sau lichidării companiilor de stat se va focaliza noul acord preventiv cu FMI.
"Guvernul va finaliza negocierile cu FMI în câteva zile, scrisoarea de intenţie urmând să fie elaborată până la sfârşitul săptămânii. Cred că problemele legate de modul de eficientizare a companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor şi Ministerului Economiei vor fi o bună componentă a acestei scrisori", a spus Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, potrivit Mediafax.
Legat de eficientizarea companiilor monitorizate de fond, Tănăsescu a spus că nu este vorba "doar de restructurări de personal", ci de un tip de management prin care companiile să aibă o activitate mai bună. "Nu va fi un proces de o zi, de o săptămână sau o lună, ci un proces care se va derula pe ani de zile. În funcţie de componenta programului de eficientizare pe care companiile o vor prezenta se vor stabili ţinte foarte bine determinate, care să fie duse la îndeplinire pe parcursul programului."
Ministerul Economiei urmează să prezinte FMI până la sfârşitul săptămânii, programul de restructurare a Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani, potrivit declaraţiilor ministrului de resort, Ion Ariton. El a mai afirmat că FMI a cerut renunţarea la preţurile reglementate pentru producţia de gaze naturale şi energie electrică şi prezentarea unei noi formule de calcul.
Pe de altă parte, ministrul transporturilor, Anca Boagiu, a spus după întâlnirea cu FMI că firmele din subordinea Ministerului Transporturilor, monitorizate de FMI, vor primi sprijin de la stat în 2012 doar dacă vor demonstra în acest an că îşi pot eficientiza activitatea.
"Am stabilit cu delegaţia formată din reprezentanţi ai FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene un parteneriat pe o perioadă de cel puţin doi-trei ani, în baza căruia companiile să fie restructurate."