Lovitură pe piaţa de telefonie mobilă: Orange şi Vodafone, amendate cu 63 mil. euro

Orange şi Vodafone, cei mai mari operatori de pe piaţa locală de telefonie mobilă, au fost amendate de Consiliul Concurenţei cu 63 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţă, aceasta fiind cea mai mare amendă dată vreodată de instituţie.

"Orange a fost sancţionată cu 34,8 milioane de euro, iar Vodafone cu 28,3 milioane de euro, reprezentând puţin peste 3% din cifra de afaceri a operatorilor în 2010", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. El a mai spus că banii din amenzi vor merge la bugetul de stat. Penalizările au fost stabilite în urma sesizării din anul 2006 a operatorului de telefonie fixă Netmaster Communications, care reclama faptul că Orange şi Vodafone i-au blocat în perioada 2004 - 2006 accesul la cele două reţele.

Astfel spus, apelurile utilizatorilor Netmaster erau blocate şi nu mai ajungeau la utilizatorii Orange şi Vodafone, aceştia fiind nevoiţi să sune din altă reţea, alta decât cea unde erau clienţi.

"Investigaţia a stabilit că în această perioadă (2004-2006 - n. red.) Orange şi Vodafone au practicat un tarif de interconectare pentru apelurile internaţionale mai mare decât cel stabilit de autoritatea de reglementare în comunicaţii", a declarat Bogdan Chiriţoiu. Astfel, cei doi operatori practicau un tarif de 0,15-0,18 dolari pe minut, în condiţiile în care era stabilit un tarif maxim de 0,10 dolari pe minut.

În consecinţă, abonaţii Netmaster plăteau tarife mai mari. "Veniturile suplimentare obţinute de cele două companii pe piaţă reprezintă de fapt cheltuieli suplimentare ale operatorilor care au terminat apeluri în reţelele Vodafone şi Orange. Acest lucru se traduce prin plata unor tarife mai mari de către consumatorii finali", spune Chiriţoiu.

Netmaster a sesizat şi un abuz din partea operatorul de telefonie fixă Romtelecom, potrivit lui Chiriţoiu.

Potrivit datelor care circulau în piaţă la acea vreme, companiile telecom ar fi blocat apelurile pe fondul unor suspiciuni de fraudă din partea operatorilor alternativi. Cea mai probabilă explicaţie pentru refuzul terminării apelurilor în reţelele celor trei mari operatori o reprezintă suspiciunea acestora că apelurile care tranzitează reţeaua Netmaster ar fi apeluri sosite din afara României, care erau însă "prezentate" ca apeluri provenind din România, beneficiind astfel de tarife de interconectare de aproximativ patru ori mai mici decât dacă acestea ar fi identificate ca fiind iniţiate din străinătate.

Potrivit unor surse de pe piaţă, amenzile vin şi în contextul unor presiuni din partea mediului guvernamental, în contextul în care Guvernul are o nevoie foarte mare de bani.

În prezent compania Netmaster nu mai există, iar ultima înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) este dată din 30 septembrie 2008. Potrivit ultimelor date depuse la ONRC, Netmaster, al cărei acţionar majoritar a fost indianul Sanjay Bhasin, a avut în 2007 afaceri de 2,6 milioane de euro şi un profit de 2.315 euro. Iniţial operatorul a fost achiziţionat de competitorul New Com Telecomunicaţii, care şi-a vândut la rândul său baza de clienţi către RCS&RDS şi Romtelecom, pe fondul unor probleme financiare generate de recesiune.

Orange are afaceri estimate de peste un miliard de euro pe 2010, iar Vodafone de aproximativ 850 de milioane de euro. Cele două companii au avut un profit cumulat de peste 3 miliarde de euro în perioada 2005-2009, marja de profit raportată la cifra de afaceri depăşind 25%, după cum arată datele depuse de cei doi operatori de telefonie mobilă la Ministerul Finanţelor.

În România există 52 de operatori de comunicaţii alternativi, printre care Euroweb sau GTS Telecom, potrivit ultimului raport al Autorităţii de Reglementare în comunicaţii publicat în decembrie 2010. Tarifele de interconectare aplicate sunt de aproximativ 0,05 euro pe minut, susţine Laurenţiu Stan, directorul general al Euroweb.

Orange şi Vodafone atacă decizia

Orange şi Vodafone au anunţat că vor contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei (CC) prin care cei doi operatori de telefonie au primit amenzi în valoare totală de 63 milioane euro pentru abuz de poziţie dominantă, pe motiv că sancţiunea este "neîntemeiată şi eronată". "Suntem profund surprinşi de această decizie, pe care o considerăm neîntemeiată având în vedere că se bazează pe o interpretare eronată a faptelor din dosarul cauzei. Astfel, sancţiunea aplicată este nejustificată şi Orange România va contesta această decizie în instanţă. Investigaţia priveşte termenii şi condiţiile agreate între operatorii telecom pentru terminarea apelurilor internaţionale în România", au declarat reprezentanţii Orange.

La rândul său, Vodafone România a anunţat că va contesta decizia Consiliului Concurenţei, oficialii operatorului arătându-se "surprinşi şi dezamăgiţi" de decizia instituţiei. "Suntem surprinşi şi dezamăgiţi de decizia anunţată de Consiliul Concurenţei în investigaţia privind abuzul de poziţie dominantă faţă de operatorul Netmaster Communications. Vodafone România consideră că nu a intreprins nicio acţiune care să împiedice accesul Netmaster Communications la reţeaua sa, în vederea derulării traficului de apeluri internaţionale, punct de vedere exprimat şi pe parcursul investigaţiei", au anunţat reprezentanţii operatorului. Potrivit oficialilor operatorului, în perioada supusă investigaţiei, Netmaster Communications a derulat trafic internaţional de voce printr-un acord de interconectare încheiat anterior cu Vodafone România. "Absenţa unui contract specific pentru traficul internaţional de voce se datorează refuzului Netmaster de a accepta aceleaşi condiţii contractuale oferite şi celorlalţi operatori, Netmaster solicitând la momentul respectiv un tratament preferenţial", au spus oficialii companiei.

Cei doi operatori au dreptul de a ataca în justiţie decizia Consiliului Concurenţei în 30 de zile de la primirea hotărârii. Potrivit reprezentanţilor Consiliului Concurenţei, 95% din hotărârile luate de instituţie sunt atacate în instanţă, iar procesele durează 2-3 ani. Firmele cer mai întâi suspendarea amenzii şi abia apoi urmează judecarea pe fond, respectiv atacarea deciziei autorităţii. Dacă se decide suspendarea sancţiunii, firma amendată va trebui să plătească 30% din valoarea amenzii, urmând ca restul de 70% să se achite sau nu în funcţie de verdict. În cazul în care instanţa nu suspendă sancţiunea, atunci compania trebuie să plătească amenda integral şi procesul continuă. Companiile îşi primesc banii înapoi dacă verdictul e în favoarea lor.