Centrala virtuală, o alternativă a Enel la privatizări. „Nu trebuie să vinzi tot, dar măcar câţiva paşi pot fi făcuţi“

Luca D'Agnese, italianul de 47 de ani care a preluat de la începutul acestui an funcţia de country manager şi preşedinte al operaţiunilor de peste 900 de milioane de euro ale Enel în România, spune că nu este necesar ca statul român să vândă toate unităţile de producţie a energiei, dar sunt necesari "măcar câţiva paşi" pentru a crea concurenţa în acest sector.

În prezent, toate unităţile de producţie a energie din România sunt controlate de statul român. Deşi în anul 2005 intenţia statului era aceea de a scoate de privatizare unităţi precum complexurile energetice din bazinul Olteniei, ulterior această strategie a fost înlo­cuită cu ideea creării unui gigant energetic. Mai târziu, gi­gantul de stat s-a transformat în doi campioni na­ţionali, iar în prezent şi acest plan a fost abandonat, Ro­mânia, sub presiunea FMI şi a împrumuturilor de mi­liarde de euro, văzându-se din nou în faţa unor posibile privatizări.

În tot acest timp însă, investitorii privaţi, care au intrat în sectrorul energetic în 2005 prin achiziţia fos­telor filialele Electrica, au militat pentru privatizarea unităţilor de producţie a energiei, scopul tuturor acestor companii, controlate la rândul lor de state europene, fiind să ajungă la o structură integrată. "Energia este o afacere care peste tot în Europa este făcută de state. Aşa este şi la noi, şi în Franţa şi în Germania. Nu spunem privatizaţi totul, concurenţa pe piaţa de generare poate fi obţinută prin scoaterea la vânzare doar a unor unităţi", a spus D'Agnese în prima sa întâlnire cu presa de la preluarea funcţiei de country manager şi preşedinte al Enel România.

Unul dintre aceste lucruri mici pe care italienii deja le-au prezentat Ministerului Economiei ar fi crearea de centrale virtuale. În linii mari, o astfel de centrală se poate realiza prin scoaterea la licitaţie a unei părţi din capacitatea instalată a unei unităţi de producţie. Practic, câştigătorul închiriază pe o anumită perioadă de timp o parte dintr-o centrală, dar controlul întregii unităţi rămâne al statului. Pe de altă parte, compania câştigătoare va putea opera capacitatea câştigată în urma licitaţiei după propriile reguli de profitabilitate.

Până la implementarea unor astfel de propuneri, D'Agnese spune că mai departe Enel se va baza pe propriile proiecte de producere a energiei electrice, printre care se numără parcuri eoliene, termocentrale, dar şi energie nucleară.

"Vom merge într-un ritm mai rapid al investiţiilor, astfel că bugetul nostru pentru următorii cinci ani, inclusiv 2011, se va ridica la 800 de milioane de euro. Banii se vor duce în cea mai mare parte în reţeaua de distribuţie a energiei electrice", a mai precizat D'Agnese. Anul trecut, Enel a investit 280 de milioane de euro în reţelele de distribuţie ale fostelor Electrica Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, iar pentru 2011 este prevăzut un nivel similar de investiţii.

Enel a fost primul investitor de talie mare în energie în România luând în 2005 la pachet fostele filiale Electrica Banat şi Dobrogea. În 2008, Enel cumpără cu 820 de milioane de euro Electrica Muntenia Sud, perla coroanei Electrica, devenind astfel cel mai mare distribuitor privat de energie electrică. Anul trecut, Enel România a înregistrat un profit operaţional (EBITDA) de peste 200 mil. euro şi un profit net de 78 de milioane de euro.