Aderarea României la Schengen, blocată de Olanda, Franţa, Germania, Finlanda şi Belgia în ciuda votului masiv pentru integrare dat de PE

Consiliul Justiţiei şi Afacerilor Interne, JAI, (miniştrii justiţiei şi de interne din statele UE) discută astăzi aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, dar, în ciuda votului masiv al Parlamentului European de miercuri în favoarea aderării, lucrurile par bătute în cuie: JAI nu va stabili astăzi un termen pentru integrarea celor două ţări, ci va susţine că va examina o astfel de decizie cel mai târziu în septembrie.

Drept urmare, subiectul nu se va regăsi pe masa Consiliului European (şefii de state şi de guverne din UE) din 23 - 24 iunie.

Aderarea în acest an pare şi ea compromisă, în condiţiile în care ministrul pentru imigraţie din Olanda Gerard Leers a susţinut, înainte de începerea consiliului JAI, că Guvernul olandez se va pronunţa abia în 2012 în privinţa cererilor de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, "după o perioadă de probă".

Or, este suficient ca un singur membru al UE să se pronunţe "împotriva" aderării ca lucrurile să rămâne blocate.

România a intrat într-un vârtej în care populismul şi teama şi-au dat mâna. Deşi, tehnic, România este pregătită pentru intergarea în spaţiul fără frontiere, aderarea sa, ca şi a Bulgariei de altminteri, este pusă sub semnul întrebării pentru că, aşa cum a susţinut Gerard Leers, actul de justiţie în cele două ţări lasă de dorit, iar Olanda aşteaptă raportul Comisiei Europene pe Justiţie pentru a vedea dacă s-a făcut ceva în această privinţă. Dar, subliniază demnitarul olandez: Olanda va avea nevoie de timp pentru a studia documentele. Va relua subiectul în 2012.

Iată, aşadar, că toată zbaterea oficialilor de la Bucureşti de a demonstra că una este pregătirea tehnică pentru integrarea în Schengen şi alta este combaterea corupţiei (obiectiv cuprins în mecanismul Comisiei Europene de monitorizare pe Justiţie) a fost în zadar. Olanda, dar şi Germania sau Franţa văd între cele două constrângeri o legătură puternică ce poate fi rezumată astfel: odată cu aderarea la Schengen, România şi Bulgaria vor deveni graniţe externe ale Uniunii. Şi una este să ai graniţele bine dotate cu aparatură de ultima oră şi alta este să ai în spatele monitoarelor şi a obiectivelor cu infraroşii şi oameni integri care nu vor trăda supersofisticatul sistem de dragul unui pumn de euro.

Acesta este primul palier al discuţiei. Problema de fond este că în sânul Uniunii Europene s-a strâns destulă frustrare, criza economică sau valurile de imigranţi favorizând partidele populiste şi pe cele euroscepticie.

Poziţia Olandei nu trebuie să mire atâta vreme cât guvernul olandez este susţinut de un partid extremist condus de Geert Wilders, care se pronunţă împotriva migraţiei şi a islamului. Nu mai devreme de săptămâna trecută Marin Le Pen, şefa partidului extremist Frontul Popular (pe care sondajele o arătă că ar putea intra în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa) s-a pronunţat într-un interviu în Adevărul pentru desfiinţarea Schengen şi a zonei euro.

"Consiliul European din 24 - 24 iunie va discuta reforma guvernanţei Schengen, iar rezultatul este definitoriu pe termen lung. Sunt voci care vor să transforme UE într-o fortăreaţă - vor să-i primească doar pe acei imigranţi care le aduc beneficii majore. Schengen este doar un episod, dezbaterea este extrem de serioasă şi nu ştim cum se va termina", spune Leonard Orban, consilier prezidenţial, fost comisar european din partea României.

Situaţia este cu mult mai tulbure decât se crede, iar, în acest context al neîncrederii crescânde, România şi Bulgaria sunt privite cu un ochi extrem de critic, mai ales că oferă şi motive. Gernot Erler, fost secretar de stat în ministerul de externe german a explicat pentru Deutsche Welle: la Berlin şi Paris nu există încredere în măsurile luate de România şi Bulgaria pentru combarerea corupţiei şi a crimei organizare. Or, lipsa măsurilor clare ar putea afecta siguranţa graniţelor UE.

În faţa valului de populism şi extremism, alte voci fac recurs la raţiune.

Într-un comentariu publicat săptămâna trecută de Le Figaro, Werner Hoyer, adjunctul ministrului german de externe, a susţinut puternic câştigul nemăsurat pe care Europa l-a avut de pe urma extinderii şi a integrării: Cei care vor să inverseze sensul istoriei, să revină la monedele naţionale, la reinstalarea graniţelor punând în cauză câştigurile esenţiale ale Europei care se numesc libertate şi prosperitate se joacă cu focul naţionalismului.