China nu crede în dispariţia monedei euro şi trimite în Europa mai mulţi bani decât în Statele Unite

Autor: Bogdan Cojocaru 22.06.2011

Deşi Europa este afectată de criza datoriilor suverane şi a trebuit să salveze trei ţări de la colaps în ultimul an, China preferă să investească în obligaţiunile europene decât în cele emise de guvernul Statelor Unite, ţară care la rândul său are probleme cu datoriile şi economia.

China, noul tigru economic al lumii, a cumpărat în primele patru luni ale acestui an datorii suverane europene în valoare mai mare decât cea a activelor denominate în dolari achiziţionate în aceeaşi perioadă, se arată într-o analiză a băncii britanice Standard Chartered. Banca apreciază că orientarea către euro face parte din eforturile Beijingului de a diversifica investiţiile în valută, concentrate pe moneda americană.

Oficialii de la Beijing susţin în continuare că au încredere că Europa va ieşi cu bine din situaţia dificilă în care se află, deşi Grecia, stat membru al zonei euro, riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu primeşte în curând banii de la UE şi FMI, scrie Financial Times. Dar în ciuda acestor probleme, liderii Europei, printre care preşedintele Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet şi cancelarul german Angela Merkel, susţin că euro este o monedă stabilă şi de încredere, în timp ce în SUA unii politicieni republicani cochetează cu ideea unei intrări temporare în incapacitate de plată a guvernului dacă în felul acesta îi vor convinge pe democraţi să le accepte soluţiile privind reducerea deficitului bugetar. Pe lângă problema datoriei publice, care a atins valoarea maximă de 14.300 mld. dolari, Statele Unite se mai confruntă şi cu o creştere economică anemică şi cu un şomaj ridicat.

Din rezervele în valută de aproape 200 de miliarde de dolari acumulate în ianuarie-aprilie, China a canalizat 150 de miliarde de dolari în active străine nedenominate în dolari, scrie MarketWatch.

Noul trend al achiziţiilor ar putea reflecta preferinţa autorităţilor chineze pentru active cu randamente mai mari, a afirmat Stephen Green, economist al băncii britanice. Ofertele de obligaţiuni ale europenilor prevăd câştiguri mai mari decât cele ale americanilor.

Nu sunt dovezi că Beijingul îşi diversifică deţinerile deja existente de datorii americane, deşi a fost un vânzător net de instrumente financiare emise de Trezoreria SUA cu scadenţe de un an sau mai mici, orientându-se în schimb spre datorii americane cu maturităţi mai mari şi randamente uşor mai ridicate, a spus Green. China este cel mai mare deţinător străin de instrumente financiare americane, cu active de 1.611 miliarde de dolari la finele lunii iunie 2010.

La sfârşitul anului trecut, 65% din portofoliul chinez de valută era investit în active denominate în dolari. "Dorinţa Beijingului de a diversifica contrabalansează îngrijorările legate de dificultăţile actuale ale Europei", a menţionat economistul, adăugând că Europa este singura alternativă ca piaţă de datorii suficient de mare pentru a absorbi o cantitate semnificativă din rezervele nou-acumulate de China.

Green a atenţionat că identificarea achiziţiilor de obligaţiuni în euro suverane sau emise de companii nu a fost uşoară, deoarece nu există o autoritate care să ţină evidenţa originilor tranzacţiilor. El a calculat că dacă Beijingul a cumpărat 10% din obligaţiunile cu ratingul "AAA" (cel mai mare posibil) emise de Germania şi Franţa în primele cinci luni ale anului, investiţiile ar valora 24 de miliarde de dolari. "Este foarte probabil ca statul chinez să fi fost un cumpărător şi mai mare", a subliniat Green.

Printre alte investiţii financiare pe care China le-ar putea urmări în Europa se numără obligaţiunile "AAA" emise de Fondul European de Stabilitate Financiară şi Mecanismul European de Stabilitate Financiară, structuri stabilite de liderii Europei pentru a proteja statele vulnerabile din regiune. China a cumpărat, probabil, 10-15% din titlurile pe care fondul le-a emis în luna mai, aceste investiţii fiind echivalente cu 1,5 mld. euro, potrivit estimărilor Standard Chartered.

În ultimele luni, liderii chinezi au promis de mai multe ori că vor ajuta statele care se confruntă cu probleme din cauza crizei datoriilor, scrie Financial Times.

În acelaşi ton, ministrul de externe chinez a declarat marţi că statul vrea să ajute ţările europene să ajungă la o creştere economică stabilă. În această săptămână, premierul chinez Wen Jiabao va vizita Ungaria, Germania şi Marea Britanie.

Punctele slabe ale Europei

Revenire a creşterii economice neechilibrată, cu decalaje mari între ţările cu economii puternice şi statele necompetitive.
Şomaj ridicat: 9,4% în aprilie în UE şi 9,9% în zona euro.
Deficite bugetare şi datorii uriaşe în majoritatea statelor.
Interdependenţa sistemelor bancare, care favorizează propagarea şocurilor.

Punctele slabe ale SUA

Creştere economică anemică: 1,8% în primul trimestru.
Şomaj ridicat: 9,1% în luna mai.
Lipsa de consens în rândul politicienilor privind rezolvarea problemei datoriilor şi deficitului bugetar.
Piaţa imobiliară se află în agonie, iar unii analişti estimează o scădere de 33% a preţului locuinţelor de la maximul atins în 2006.

Britanicii se pregătesc pentru o eventuală destrămare a zonei euro

Ministerul britanic al finanţelor a reconoscut că guvernul se pregăteşte pentru o eventuală destrămare a zonei euro, scrie euobserver.com. "Au loc discuţii între Banca Angliei, Trezorerie şi Autoritatea pentru Servicii Financiare, şi luăm în considerare un număr de scenarii şi posibile efecte asupra pieţelor", a declarat Mark Hoban, secretar financiar al Trezoreriei Marii Britanii, după ce a fost întrebat despre posibilele efecte de domino pe care le-ar putea avea un faliment al Greciei. Separat, Centrul pentru Cercetări Economice şi de Afaceri a averizat că zona euro se îndreaptă spre destrămare, în condiţiile în care scade voinţa statelor membre de a ajuta ţările cu probleme din regiune, potrivit Bloomberg. "Mai devreme sau mai târziu grecii şi creditorii internaţionali vor obosi să mai ducă o luptă pe care nu o poate câştiga nicio parte, ceea ce va duce la destrămarea uniunii monetare", a spus Douglas McWilliams, director general al centrului. Instituţia apreciază că zona euro are şanse reduse să reziste încă doi ani.

Fitch: rostogolirea voluntară a datoriilor greceşti intră în categoria default

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a avertizat că va considera rostogolirea voluntară a scadenţelor obligaţiunilor suverane greceşti drept default (faliment) şi va reduce, în consecinţă, ratingul Greciei, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Avertismentul amplifică presiunile care apasă asupra guvernului elen în condiţiile în care acesta încearcă să convingă populaţia şi clasa politică să accepte noi măsuri severe de austeritate, de implementarea cărora este condiţionată alocarea unei tranşe de 12 miliarde de euro din ajutorul de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut pentru Grecia de UE şi FMI. Atena are nevoie de aceşti bani pentru a evita un default care ar putea surveni în iulie. Miniştrii de finanţe din zona euro au dat Greciei un ultimatum de două săptămâni, începând de luni, pentru aprobarea măsurilor de austeritate. "Aprobarea în parlamentul grec este absolut esenţială şi va trebui să vină la timp pentru ca noi să putem lua o decizie pe 3 iulie", a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup (forumul miniştrilor de finanţe din zona euro). Liderii europeni încearcă să asambleze un nou pachet de ajutor, care să includă participarea investitorilor privaţi care deţin obligaţiuni elene.