FMI cere Băncii Naţionale să înăsprească politica monetară, ca să reducă inflaţia

BNR poate să decidă majorarea dobânzii mai târziu în acest an, nu neapărat la şedinţa de astăzi a Consiliului de Administraţie, consideră Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

"Este decizia BNR dacă să majoreze dobânda sau nu. Aş spune însă că în cazul unei majorări a dobânzii-cheie nu trebuie să ne uităm neapărat la ce se întâmplă în acest moment cu inflaţia, ci care sunt aşteptările pentru următoarele 12-18 luni, pentru că politica monetară necesită o anumită perioadă până să îşi facă efectul. Banca Naţională trebuie să se uite la modelele sale, care este prognoza de inflaţie pentru 2012 şi, pe această bază, să ia o decizie", a declarat Franks pentru Mediafax.

Consiliul de administraţie al BNR se întruneşte astăzi în şedinţă de politică mone­tară, iar majoritatea analiştilor anticipează că banca centrală va menţine atât dobânda-cheie (6,25% pe an), cât şi rezervele minime obligatorii. După creşterea TVA anul trecut la 24%, inflaţia a sărit din orice prognoză, depăşind 8% pe an. Creşterea preţului la alimente face dificilă şi mai mult reducerea inflaţiei în acest moment.

Tăierea salariilor în sectorul bugetar cu 25% operată acum un an şi majorarea inflaţiei au lovit puternic în revenirea eco­nomiei.

Consumul continuă să bată pasul pe loc, iar majorarea dobânzilor atât la lei, cât şi la valută va scoate o nouă tranşă de bani din consum şi o va transfera către plata ratelor la bancă.

FMI consideră că este adecvată decizia anunţată de BNR privind modificarea politicii monetare, cu tendinţă de întărire, şi apreciază că ar putea fi necesară o modificare mai rapidă a acestei politicii pentru a asigura că presiunile inflaţioniste sunt izolate.

"Presiunile inflaţioniste au fost mai puternice decât s-a anticipat, din cauza şocurilor legate de preţurile internaţionale la ali­mente şi combustibil. Autorităţile au anun­ţat în mod adecvat o modificare în politica monetară, cu tendinţă de întărire. O modi­ficare a politicii monetare mai rapidă ar putea fi necesară pen­tru a asigura că presiu­nile infla­ţioniste şi efectele de runda a doua sunt izolate", a declarat John Lipsky, directorul general interimar al FMI, după întrunirea de luni-seară de la Washington prin care s-a apro­bat eliberarea unei tranşe de 480 mil. euro.

În viziunea FMI, sectorul bancar a rămas lichid şi bine capitalizat, iar autorităţile au monitorizat cu atenţie riscurile provenite de la băncile mici şi mijlocii, precum şi de la subsidiarele băncilor de la periferia zonei euro. Însă, îmbunătăţirea în continuare a supra­vegherii bancare ar trebui să fie o prioritate care să protejeze împotriva potenţialelor efecte adverse de contagiune din cauza turbulenţelor din Europa.

În ceea ce priveşte companiile de stat, FMI crede că România are nevoie de eforturi supli­mentare pentru a implementa reforme struc­turale mai puternice în acest sector", astfel încât să nu pierdem câştigurile econo­mice din reformele anterioare şi pentru a spori oportunităţile de investiţii şi creştere eco­nomică". "O implementare promptă a planu­rilor de reformă pentru întreprinderile-cheie de stat - incluzând o implicare mai mare a sec­to­rului privat, îmbunătăţirea legislaţiei şi pre­ţuri orientate către piaţă - va fi esenţială pentru îmbunătăţirea eficienţei economice."

Ce a spus Jeffrey Franks

• Datele preliminare arată că avansul exporturilor şi producţiei industriale a încetinit în trimestrul al doilea, ceea ce va conduce la o creştere economică plasată sub nivelul din primul trimestru.

• FMI îşi menţine deocamdată prognoza de creştere de 1,5% pentru întregul an, bazându-se şi pe avansul peste aşteptări din primul trimestru.

• Este pentru prima dată când am putut merge în board fără a solicita o derogare. Ţinta de arierate, care a fost problematică în trecut, a fost îndeplinită de data aceasta; întâlnirea membrilor board-ului a fost una de scurtă durată, aceştia fiind "foarte mulţumiţi" de progresele României în ceea ce priveşte reformele.

• Îngrijorările legate de situaţia din Grecia au avut ca efect în ultimele zile creşterea primei de risc pentru România, însă va trebui să mai treacă o perioadă pentru a determina dacă situaţia este una de durată şi va avea impact negativ.

• Vom analiza la Bucureşti împreună cu autorităţile române implicaţiile economice pe care le are reorganizarea administrativ-teritorială; sunt necesare "studii aprofundate" înainte de o astfel de decizie.

• Scăderea cheltuielilor la nivelul bugetului consolidat este îmbucurătoare, dar nu şi reducerea sumelor pentru investiţii, care rămâne o zonă problematică întrucât absorbţia fondurilor europene nu este satisfăcătoare.