Unde cheltuie angajaţii mai mult de o treime din venituri pe alimente

Un studiu realizat recent de firma de consultanţă în management A.T. Kearney arată că Iaşiul şi Clujul sunt oraşele din provincie cele mai apropiate de Bucureşti în ceea ce priveşte indicele costului vieţii, care este mai redus cu numai 2,8%, respectiv 5,7% faţă de Capitală. În acelaşi timp, în oraşe precum Zalău sau Ploieşti costul vieţii este mai scăzut, indicele fiind mai scăzut cu 14%, respectiv 12%.

"În general, în calculul costului vieţii nu se includ chiriile, care ar face o diferenţă mare în defavoarea Bucureştiului. Dar dacă scoatem din calcul chiria, explicaţia ar fi că în Bucureşti există competiţie mai mare pentru categoriile de bază: mâncare, băutură, detergenţi, igienă personală, categorii care de obicei se cumpără din hypermaketuri şi magazine de tip discount. Datorită acestui lucru, vedem orientarea marilor magazine către provincie, unde competiţia e mai puţin acerbă", a spus Paul Murariu, manager în cadrul A.T. Kearney şi realizator al studiului.

Calculul indexului privind costul vieţii a luat în considerare valorile medii ale coşului de consum şi ale componentelor acestuia.

Spre exemplu, rezultatele arată că mâncarea are cea mai mare pondere în cheltuiala medie totală a unui consumator, reprezentând aproximativ 35% din totalul cheltuielilor lunare. Şi costul utilităţilor reprezintă o pondere mare din coşul de consum, de 17% în coşul de consum.

"Pentru mâncare, procentul la nivelul Uniunii Europene este de doar 15%, lucru care arată că pe măsură ce puterea de cumpărare creşte, utilitatea oferită consumatorului de mâncare scade, respectând legea simplă economică a utilităţii marginale descrescătoare", a mai spus Murariu.

Ponderile fiecărei categorii din coşul de consum sunt date de Institutul de Statistică şi diferă de la ţară la ţară. Românii cheltuie, spre exemplu, mai mult pe abonamente la sală şi pe bilete la cinema sau la teatru (5,1% din totalul veniturilor lunare) decât pe pastă de dinţi, şampon sau cosmetice (3,24%).

"Media la nivel european arată, spre exemplu, aceeaşi diferenţă: o pondere de 10,31% pentru cheltuielile de sport, distracţ ie, cultură, faţă de numai 3,93% pentru igiena personală şi întreţinere. Explicaţia provine şi din faptul că prima categorie conţine cheltuieli care în cifră absolută sunt mai mari decât cele pentru igiena personală - un bilet la cinema comparativ cu un deodorant.

În acelaşi timp, diferă şi frecvenţa cumpărării, în final ponderea din total venit disponibil fiind mai mare", a mai spus Murariu.

În Cluj, unde costul vieţii este cu mai puţin de 6% mai ieftin decât în Bucureşti, salariile medii nete pe care le primesc angajaţii sunt cu 30% mai mici decât în Capitală.

Specialiştii spun însă că, deşi întotdeauna au existat diferenţe salariale între provincie şi Capitală - chiar în interiorul aceleiaşi companii -, în ultimii ani aceste diferenţe s-au redus, mai ales pentru poziţiile de entry-level.

"În Bucureşti salariile medii sunt mai mari pentru că sunt influenţate de poziţiile de management: pe măsură ce poziţiile cresc în organigramă, veniturile angajaţilor (salariu+bonusuri) ajung să fie de 3-4 ori mai mari decât în provincie. În Bucureşti sunt multe vârfuri care cresc media salarială. Însă indicele privind costul vieţii nu ar fi diferit dacă s-ar analiza numai poziţiile de entry-level: în Cluj sau în Iaşi, un junior care lucrează în outsourcing câştigă 1.200- 1.400 de lei net (290 - 340 euro), iar în Bucureşti câştigă poate cu 100- 200 de lei (25 -50 euro) mai mult", susţine Ovidiu Vâlceanu, managerul firmei cu activităţi de recrutare, selecţ ie şi consultanţă în resurse umane Sales Consulting din Cluj.

Alături de ieşeni, clujenii cheltuiesc mult mai mult decât alte oraşe pe servicii de curăţenie, având în vedere că indicele care mă soară ponderea acestei categorii de servicii în veniturile unei gospodă rii este de 134,3%, în timp ce în Ploieşti, de exemplu, este de numai 89,6%.

"Probabil că o explicaţie pentru rezultatele acestei analize s-ar putea regăsi şi într-un anumit nivel de educaţie şi de confort personal. Pe mine m-a frapat când am venit acum 18 ani în Cluj modul în care oamenii se străduiesc să economisească pentru confortul personal", a mai spus Vâlceanu.

În Timişoara, unde costul vieţii este cu aproape 23% mai redus decât în Capitală, salariile medii nete sunt cu o treime mai mici decât în Bucureşti. "Produsele care se cum pără sunt aduse din afară, de aceea au tot felul de taxe şi adaosuri comerciale, care fac preţurile să fie aceleaşi în toată ţara, indiferent de veniturile locuitorilor unui oraş", este de părere timişoreanul Mihai Mutiu, consultant în cadrul firmei de training şi consultanţă în resurse umane Codecs şi fostul director de resurse umane al producătorului francez de echipamente pentru reţele Alcatel-Lucent, unul din cei mai mari angajatori din zonă.

Alimentele au o pondere importantă în consumul total şi o influenţă destul de mare în distribuţia veniturilor unei gospodării.

Deşi mâncarea este aparent mai scumpă în oraşe ca Zalău sau Călăraşi, costul vieţii de acolo este mai scăzut, deoarece alte categorii - îmbrăcăminte, restaurante şi baruri, sport etc. - sunt mult mai ieftine decât în Capitală, mai arată rezultatele studiului.