Cum pierd bani Copos şi Ţiriac din generaţia low-cost, BAC 2011. Cum vor fi lovite băncile

De ce îţi trebuie BAC-ul? Banii poţi să-i faci şi dacă ai 4 sau 12 clase! O parte dintre miliardarii lumii nu se disting prin şcolile făcute şi toată lumea scrie despre ei, sunt în prim-plan oriunde ar merge. Bill Gates, Richard Branson, Invar Kamprad (Ikea), Warren Buffett, Carlos Slim - cel mai bogat om din lume la ora actuală, Mark Zuckerberg (Facebook), Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Adrian Mutu, Gigi Becali sau Silviu Prigoană (aici comparaţia este forţată, dar scriem despre ei). În acest grup, Dinu Patriciu, cu arhitectura la bază şi chiar profesor, a luat "BAC-ul" miliardarilor.

Am citit acum 3 luni un articol în revista Bloomberg Business Week despre un miliardar american care a câştigat imens investind la început în Google, Facebook, Twitter şi în alte reţele şi acum le dă "burse" studenţilor pentru a se lăsa de şcoală şi a lucra la afacerile lor. El susţine că şcoala reduce din spriritul antreprenorial, îl sugrumă şi astfel nu apar idei şi produse noi, revoluţionare şi companii care să schimbe lumea, cum au fost cele puse pe piaţă de Bill Gates (Microsoft) sau Mark Zuckerberg( Facebook).

Ca să vinzi şi să faci bani din terenuri, oi, fotbalişti, maşini, calculatoare, pagini din Facebook, gunoaie, din cântări, din crâşmă şi restaurante (că tot a zis preşedintele Băsescu că ţara are nevoie de ospătari) nu-ţi trebuie şcoală. Ca să iei terenul cu 10 euro/mp şi să-l dai peste 10 ani cu 800 de euro ai nevoie numai de banii de început, putere de a aştepta şi noroc. Ca să ai terenul în zona potrivită. Ca să mergi în Germania să iei o maşină cu 7.000 de euro şi apoi să o dai în Bucureşti cu 10.000 euro (acum am înţeles că-i invers, cumperi la Bucureşti şi vinzi la nemţi) nu ai nevoie să ştii mai mult de o adunare, nu? Vorba aceea - cu ce te ajută în "şcoala vieţii" faptul că ştii să "determini numărul submulţimilor ordonate cu 2 elemente ale unei mulţimi cu 7 elemente". Cu nimic, ai pierdut timpul degeaba la şcoală. Gigi, Ţiriac, Gates, Buffett. Ei sunt adevăraţii profesori, nu cei de la catedră, prăfuiţi, cu haine din Obor sau de la chinezi, care nu ştiu cum e realitatea vieţii, ce se caută pe piaţă, cum se fac banii, cum se învârt relaţiile şi lumea.

Dar nu ştiu cum se face că toţi aceşti milionari şi miliardari îşi trimit copiii la şcoală şi au în spate în propriile companii angajaţi cu şcoală. Cu BAC, cu facultate, cu MBA, cu cursuri de pregătire, cu cv-uri de top. Şi dacă ai vrea să te angajezi la ei, când îţi este lumea mai dragă apare cineva care te întreabă de ce în nu ştiu ce an de şcoală ai avut o medie de 5 la matematică. Sau 5 la purtare. Iar acea notă îţi poate fi fatală.

Tot ei îşi trimit copiii la cele mai bune şcoli şi îi bat la cap să înveţe. Iar notele luate acolo pot însemna mai mulţi sau mai puţini bani în buzunar. George Copos chiar povesteşte cu mândrie că îi condiţionează banii fiicei sale în funcţie de ce rezultate are. De ce i-ar trebui notă mare la Harvard/Stanford sau unde a studiat? Ca să vândă prăjituri? Sau ca să cumpere şi să vândă un fotbalist ? Ce fraier e şi George Copos să cheltuiască banii pe educaţia fiicei, nu?! Oare de ce nu l-a ascultat pe preşedintele Băsescu care i-a spus că ţara are nevoie de ospătari sau pe prietenul lui Gigi Becali care nu are nevoie să citească pentru că-l oboseşte. Nu ştiu câte locuri de muncă a făcut Gigi Becali, dar aici George Copos îl bate. A contribuit la economie mai mult.

Dacă antreprenorul, milionarul fără şcoală, are ideea, curajul, energia, determinarea, nebunia de a pune pe piaţă un proiect, în spatele lui stau cei cu şcoală. Cei care pot şi trebuie să-i implementeze ideea. Acel inginer, acel constructor, acel economist, acel specialist în marketing, în resurse umane sau în contabilitate. Acel om pe care şcoala aşa de hulită acum l-a învăţat cum se ridică o clădire sau cum se face un motor. Şi pe care şcoala l-a învăţat şi cum e cu mulţimile sau cum e cu funcţiile sau cu acel "cosinus blestemat".

Rezultatele BAC 2011 exprimă în cifre seci scăderea calităţii învăţământului pe care o contemplă toată lumea de ani de zile. Fiecare a atras atenţia în felul lui. Presa a scris, toţi preşedinţii au citit rapoarte de constatare, fiecare ministru a vrut să fie un "Spiru Haret" modern, mulţi părinţi nu au mai avut energia să se lupte cu copiii lor pentru şcoală, iar Facebook a devenit cel mai bun curs de e-learning. Fără notă însă.

În acest an, peste 200.000 de elevi au dat bacul, din care numai 45% au trecut mai departe. Dincolo de lacrimi, dezamăgiri, înjurături, pentru economie înseamnă un minus de cel puţin 1 miliard de euro. În fiecare an de acum înainte.

Ce vor face cei care nu au luat BAC-ul ? Unul dintre ei răspundea simplu: mă duc să mă angajez. Foarte bine. Ce joburi poate să găsească/primească? De low-cost: vânzător, operator baze de date, paznic, bodyguard, chelner, etc. Nu este nimic rău la aceste meserii. Dar parcă părinţii nu te-au trimis la şcoală pentru a face asta. Să câştigi 600 de lei pe lună. Şi bani la negru. Sau pleacă afară. Ce înseamnă acest lucru mai departe: cu 600 de lei nu prea poţi să iei un credit, nu prea poţi să te atingi de o casă şi aştepţi să plece la ţară părinţii, de banii ăştia nu poţi să-ţi iei o maşină mai bună, cumpărăturile sunt de la discounter, etc. Sau adio şi aceşti 600 lei pe lună, sunt la italieni. Asta înseamnă un BAC ratat.

De partea cealalată, pentru bancheri va fi dezastru: cum şi cui să-i mai dea credite, că nu se încadrează în scoring, nu are facultate? Ce îţi rămâne să economiseşti din 600 de lei pe lună? Numic. Deci adio bani în depozite şi apoi adio bani pentru investiţii în economie. Cine mai plăteşte 5,4 lei litrul de benzină? Cine îi mai plăteşte 5 lei lui Copos pentru o prăjitură? Sau lui Ion Ţiriac 60.000 de euro pe un apartament. Nu vor avea de unde, nu că nu vor!

Nimeni nu-ţi garantează o viaţă mai bună dacă ai luat BAC-ul şi apoi te duci la o facultate. Dar ai şanse mai mari ca după ce termini să ai un salariu mai mare, un job mai bun, medium-cost să-i spunem, te pot căuta bancherii să-ţi dea credit pentru casă, îţi poţi lua o mobilă mai nouă şi nu moştenită de pe la părinţi şi poate îţi iei şi un tort de la Copos. Şi pe tot acest lanţ economia o duce mai bine.

Dar pentru asta companiile trebuie să preseze pentru educaţie. Unele firme au mai investit în facultăţ , dar nu va fi de ajuns. Va trebui să investească încă din liceu dacă vor să aibă studenţi pentru facultăţile lor. Luni de zile Consiliul Investitorilor Străini a făcut lobby pentru noul Cod al Muncii. Foarte bine. Guvernul Boc l-a adoptat pentru că face bine în economie. Aşa cum au făcut lobby aici, la capătul final, tot aşa pot face lobby la capătul de intrare în economie. Cum intră fiecare generaţie. Dacă intră generaţia low-cost atunci vor trebui să-şi ajusteze propriile venituri/afaceri nu în sus, ci în jos. Nu va avea cine să le plătească pentru serviciile, produsele şi salariile de top. Iar restructurările şi reducerile nu îi vor mai ajuta.

Din cei 110.000 de elevi care nu au luat BAC-ul, sigur cel puţin unul va ajunge milionar în următorul deceniu cu afacerea, ideile şi produsele lui. Dar sigur el va dori să se înconjoare de oameni cu BAC.

Cristian Hostiuc este directorul editorial al ZF