Europa este la răscruce: are doar câteva zile la dispoziţie pentru a-şi rezolva problemele care o macină

Dacă se va extinde în toată lumea, criza din Europa ar avea efecte devastatoare

Analiştii băncii spun că dacă criza scapă de sub control, economia mondială va intra în recesiune, afectând puternic profitabilitatea companiilor.

"Bursele din întreaga lume ar putea pierde până la 35% din valoare dacă situaţia din Europa se transformă într-o criză financiară de proporţii mondiale precum cea cauzată de căderea Lehman Brothers în 2008", notează analiştii germani.

Sectorul financiar ar fi cel mai afectat, pierzând două treimi din valoare.

Chiar şi într-un scenariu mai blând în care criza nu se va transmite în economia mondială, pieţele ar pierde 12%.

Redresarea dintr-o a doua criză financiară ar fi de lungă durată. "Având în vedere gravitatea problemei, nu ne aşteptăm la o redresare rapidă precum cea din 2009, ci cel mai probabil abia în 2015", conform Deutsche Bank.

Băncile nu mai au secrete

Băncile europene stau pe munţi de credite acordate persoanelor fizice şi companiilor din ţările cu probleme de la periferia zonei euro, ceea ce demonstrează că nu numai expunerile faţă de datoriile guvernamentale reprezintă un potenţial risc pentru sistemul bancar european, scrie The Wall Street Journal.

Creditele ipotecare, împrumuturile acordate atât companiilor mici, cât şi marilor corporaţii sau finanţările proiectelor imobiliare acordate în ţări ale căror economii fie scad, fie cresc foarte lent au ataşate un risc ridicat de a deveni neperformante.

După băncile spaniole şi cele italiene, creditorii francezi au acordat cele mai multe credite în ţările cu probleme Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania şi Italia.

Cele mai mari patru bănci din Franţa au acordat credite în valoare de circa 300 mld. euro în cele cinci ţări.

Şi în cazul băncilor germane situaţia este similară. Cele 12 bănci care au fost supuse testelor de stres au acordat credite de 174 mld. euro şi au expuneri de 70 mld. euro faţă de datoriile de stat. Alexandru Matei

Dacă Grecia intră în default, băncile elene rămân fără cea mai stabilă sursă de bani

Banca Centrală Europeană (BCE) nu poate accepta drept colateral obligaţiuni ale unui emitent aflat în default (incapacitate de plată), a declarat preşedintele instituţiei. Astfel, băncile elene, principalii deţinători de obligaţiuni emise de statul grec, ar ajunge la colaps dacă nu ar putea folosi obligaţiunile guvernamentale drept colateral în operaţiunile financiare cu BCE.

Jean-Claude Trichet a criticat totodată guvernele din zona euro pentru modul în care au gestionat criza datoriilor de stat şi susţine că liderii europeni au nevoie de mai multă disciplină, scrie Financial Times Deutschland.

"Dacă o ţară intră în default, nu vom mai putea accepta obligaţiunile guvernamentale pe care a declarat incapacitate de plată drept colateral normal eligibil. Guvernele ar trebui în acest caz să intervină pentru a corecta situaţia (...) Guvernele ar trebui să aibă grijă ca eurosistemul să beneficieze de colateralul pe care îl poate accepta", a arătat şeful BCE.

Trichet a îndemnat guvernele la "un mesaj consistent", solicitând rezolvarea divergenţelor care au întârziat până acum rezolvarea crizei datoriilor de stat. Vlad Popescu, Mediafax

Allianz propune ştergerea a 25-30% din sumele datorate de Grecia deţinătorilor de obligaţiuni

Grupul german de asigurări Allianz, proprietarul celui mai mare fond de obligaţiuni Pimco, recomandă ştergerea a 25-30% din sumele datorate de Grecia către deţinătorii de obligaţiuni, potrivit informaţiilor publicate în presa germană.

Totodată, grupul de lobby care reprezintă băncile în discuţiile cu autorităţile europene privind soluţionarea crizei din Grecia a anunţat, după trei săptămâni de negocieri fără rezultat, că cele două părţi "au înregistrat progrese".

Surse bancare au declarat săptămâna trecută că s-a discutat inclusiv despre un aşa-numit "haircut" de 30-50% pe obligaţiunile guvernului elen. Discuţiile continuă să fie însă îngreunate de obstacole de ordin legal şi politic, provocate în principal de încercarea de a evita intrarea Greciei în default (incapacitate de plată). Directorul financiar al Allianz Paul Achleitner a declarat că orice acord între liderii europeni şi investitorii privaţi trebuie să fie de tip voluntar tocmai pentru a evita declararea default-ului. "Spre exemplu, Grecia ar putea oferi să schimbe obligaţiuni vechi, cu o valoare nominală de 100 de unităţi, pe unele noi, cu o valoare de 70. Astfel ar putea obţine o reducere de facto a datoriilor cu 30 de părţi, prelungind în acelaşi timp maturitatea", a afirmat acesta pentru un alt ziar german, Die Welt. Vlad Popescu, Mediafax

Aurul şi francul elveţian, cele mai sigure active în momentul de faţă, au atins noi maxime istorice

Preţul aurului a atins ieri un nou record istoric, peste 1.600 de dolari pe uncie (51,4 dolari/gram), iar francul elveţian a ajuns la un nou maxim record în raport cu moneda euro, investitorii migrând în masă către active cu un grad ridicat de siguranţă.

Aurul s-a apreciat pe piaţa spot până la un maxim de 1.600,4 dolari pe uncie, conform agenţiei de presă Thomson Reuters. Aurul a crescut cu peste 3% săptămâna trecută şi în cea precedentă, cea mai abruptă creştere din februarie 2009.

Investitorii au motive de îngrijorare atât din Statele Unite, unde politicienii nu reuşesc să se pună de acord cu privire la majorarea pragului de îndatorare, cât şi din Europa, unde miniştrii finanţelor se vor reuni joi pentru a discuta "despre stabilitatea financiară" a regiunii.

Euro se tranzacţiona ieri în jurul nivelului de 1,405 dolari pe unitate, respectiv 1,1471 franci. Alexandru Matei