Banca Centrală a Ungariei tolerează deprecierea forintului. Inflaţia pândeşte după uşă
Banca centrală a Ungariei va tolera o depreciere a forintului până la un nivel al cursului de schimb de 320-325 forinţi pe euro după ce guvernul ungar a anunţat că va lua măsuri pentru a uşura povara gospodăriilor care au datorii denominate în monedă străină, scrie Budapest Business Journal.
Acum o lună, guvernul ungar dezvăluia schema sa de rambursare preferenţială a creditelor denominate în monedă străină şi genera numeroase controverse printre analişti. Aceştia considerau că guvernul era pe punctul de a crea condiţii favorabile pentru o depreciere puternică a forintului şi pentru o creştere dramatică a inflaţiei. În scurt timp însă, punctul de vedere era abandonat de majoritatea analiştilor deoarece măsura nu părea să aibă un efect notabil asupra stabilităţii financiare a ţării. Totuşi, politica monetară recentă a Ungariei reaprinde disputele cu privire la deprecierea forintului.
De la începutul lui septembrie devenea evident că turbulenţele de pe pieţele financiare externe şi constrângerile fiscale ale economiei ungare nu vor putea susţine o creştere economică sănătoasă. Singurul stimulent semnificativ ar putea fi dat de promovarea unei politici de relaxare monetară, dar această măsură nu intră în discuţie deoarece ţara a acumulat un munte de datorii, scrie portfolio.hu. Astfel, singura soluţie pentru a stimula creşterea economică este creşterea masei monetare, dar aceasta contribuie la deprecierea puternică a forintului. De altfel, analiştii apreciază că politica în care s-a lansat guvernul ungar favorizează deprecierea forintului pentru a stimula creşterea economică. Totodată, există numeroase declaraţii oficiale cu privire la multiplicarea programelor de asistenţă financiară.
Totuşi, aşteptările legate de faptul că o politică agresivă de depreciere a monedei naţionale ar putea duce la o creştere economică suplimentară sunt o simplă iluzie. Din contră, deprecierea forintului din ultimii ani a limitat consumul din gospodării, a favorizat inflaţia şi a pus în pericol stabilitatea financiară a ţării.
Situaţia nu pare să se îmbunătăţească. Guvernul a alocat deja fonduri suplimentare pentru a salva administraţiile locale care au acumulat datorii imense, din care o mare parte sunt denominate în monedă străină, iar banca centrală rămâne o ţintă a atacurilor repetate îndreptate împotriva guvernatorului ei.