Petrom anunţă cel mai mare profit trimestrial din istorie. Cât plăteşte economia pentru câştigurile record realizate de austriecii de la Petrom pe timp de criză
Creşterea preţului carburanţilor a fost principalul motor al creşterii profitului Petrom, care s-a ridicat în primele nouă luni ale acestui an la 2,92 mld. lei (695 mil. euro), dublu faţă de perioada similară a lui 2010.
Rezultatele mai bune ale Petrom sunt o veste bună pentru acţionarii companiei, grupul austriac OMV, care deţine pachetul majoritar de 51% din acţiuni, dar şi pentru statul român şi Fondul Proprietatea, care deţin câte 20% din acţiuni. Aceştia vor încasa dividende mai mari anul viitor.
Cu ce preţ însă? Creşterea preţului carburanţilor este o veste proastă pentru economie. În ultimul an au crescut costurile cu transportul pentru toţi agenţii economici locali. Asta s-a dus mai departe în preţul final al produselor sau în scăderea marjelor de profit ale producătorilor, mai ales în agricultură. Produsele mai scumpe au determinat vânzări mai mici, cel puţin în volum, deci scăderea activităţii din comerţ.
Practic, ce au câştigat austriecii şi ceilalţi acţionari ai Petrom pe o parte, se traduce în pierderi pentru alte companii sau într-un consum mai mic, deci are un efect de frânare asupra creşterii economice. Desigur, o parte a acestor profituri se întorc sub altă formă în economie prin investiţiile realizate de Petrom, care dau de lucru companiilor care oferă echipamente sau servicii pentru industria petrolieră, astfel că efectul final asupra economiei este greu de cuantificat, spun analiştii.
"Creşterea preţului carburanţilor scumpeşte bunurile. Oamenii plătesc mai mult pe benzină şi rămân cu mai puţini bani pentru achiziţia altor bunuri, deci efectul este de scădere a consumului. Pe de altă parte, profiturile mai mari înseamnă încasări mai mari şi pentru stat, iar o parte din bani se întorc în economie prin investiţii. Impactul exact asupra PIB este greu de estimat", a explicat analistul financiar Dragoş Cabat.
Cum explică austriecii creşterea profitului Petrom
Când prezintă rezultatele Petrom, reprezentanţii companiei pun creşterea profitului pe seama creşterii preţului ţiţeiului pe plan internaţional.
"Am beneficiat de un preţ puternic al petrolului alături de măsurile privind controlul costurilor. Închiderea Arpechim a fost un astfel de element care explică parţial profitul raportat azi. Pe de altă parte, pentru prima dată pe partea de explorare şi producţie am înregistrat o creştere a cantităţilor de hidrocarburi produse. Nu trebuie să uităm că Petrom a investit câte un miliard de euro în fiecare an, iar rezultatele de azi reflectă în bună parte şi ceea ce am făcut în trecut. Principalul nostru centru de profit este petrolul şi atâta vreme cât preţul petrolului va fi sus, şi nouă ne va fi bine", a declarat Daniel Turnheim, directorul financiar (CFO) al Petrom.
În rapoartele publicate de companie, în general nu se face nicio referire la evoluţia preţului benzinei sau motorinei, deşi practic acesta este principalul motor al creşterii profiturilor. Asta pentru că Petrom nu vinde ţiţei la pompă, iar dacă nu ar putea scumpi benzina de fiecare dată când preţul ţiţeiului creşte, nu ar raporta aceste câştiguri.
"În perioada ianuarie - octombrie preţurile la petrol în lei au crescut cu 14%. La cotaţiile internaţionale pentru motorină, creşterea a fost de 14%, iar la pompă această evoluţie s-a reflectat printr-o creştere de 11% a litrului de motorină. Pentru benzină cotaţiile internaţionale au crescut cu 10% în lei, iar la pompă creşterea a fost tot de 10% în intervalul ianuarie - octombrie. Piaţa de retail îşi continuă scăderea, dar vedem o revenire a segmentului comercial. Preţurile iau în calcul cotaţiile internaţionale, taxele şi concurenţa din piaţă, iar politica noastră este conservatoare. Nu preluăm în preţurile la pompă vârfurile", a explicat Turnheim.
În schimb, costurile de producţie ale Petrom au o evoluţie mult mai lentă. De exemplu, în trimestrul al treilea, costul mediu al unui baril de petrol extras a fost de 16,61 dolari, cu 8% mai mare decât în aceeaşi perioadă a lui 2010. Preţul mediu realizat (încasat de companie) la ţiţeiul produs a crescut însă cu 38%, la 94,32 dolari/baril.
Cine câştigă dacă Petrom face profit mai mare?
Acţionarul majoritar, grupul austriac OMV, este principalul câştigător, deoarece un profit mai mare al Petrom înseamnă în mod automat un profit mai mare şi pentru OMV. În trimestrul al treilea Petrom a contribuit cu 55% la profitul operaţional (EBIT) al OMV. Câştigă şi acţionarii OMV, care vor încasa dividende mai mari, dar şi acţionarii minoritari ai Petrom.
Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea deţin fiecare câte 20% din acţiunile Petrom. Teoretic, câştigă şi ceilalţi acţionari minoritari ai Petrom. Practic, însă, profiturile record nu au reuşit să impulsioneze şi preţul acţiunilor pe bursă, care este în prezent egal cu cel de la începutul anului. Mai mult, statul nu a reuşit să vândă 9,84% din acţiunile Petrom pe bursă în luna iulie.
Statul român câştigă însă prin faptul că încasează un impozit mai mare pe profit. De exemplu, în primele nouă luni ale lui 2011, impozitul pe profit plătit de Petrom s-a dublat, de la 300 mil. lei la circa 600 mil. lei.
Cine pierde din preţul mai mare al carburanţilor?
Categoria perdanţilor este însă mult mai largă. Scumpirea carburanţilor afectează într-o măsură mai mare sau mai mică pe toată lumea. Printre cei mai afectaţi sunt transportatorii, agricultorii şi companiile din industria alimentară, producătorii de materiale de construcţii.
"Preţul motorinei creşte de la an la an. Când fac bugetul am un preţ, iar când fac achiziţiile am un preţ mai mare. Categoric că pentru noi efectul este negativ. În agricultură, în fiecare an consum câte 6.500-7.000 de tone de motorină. Faceţi calculul", spune Adrian Porumboiu, proprietarul Comcereal Vaslui şi al grupului de firme Racova, unul dintre cei mai mari producători agricoli din România.
"Creşterea preţurilor carburanţilor ne afectează nu mult, ci foarte mult, deoarece cheltuielile cu transportul reprezintă între 10% şi 20% din cifra de afaceri. Noi avem două segmente unde consumul de carburanţi este ridicat: exploatarea în carieră a materiilor prime şi serviciile de livrări către clienţi pe tot teritoriul ţării. Din cauza preţurilor mai mari la carburanţi, transportatorii cu care avem contracte cresc şi ei preţurile pe kilometru, pentru că altfel nu ar rezista. Asta ne afectează în final rezultatele", a declarat Iulian Mangalagiu, directorul general al Ceramica Iaşi, unul dintre cei mai mari producători de cărămizi din România.
El mai spune că preţurile carburanţilor sunt o componentă importantă a unui mediu economic stabil, la fel ca şi preţul energiei sau al gazelor naturale. "Avem nevoie de stabilitate pentru a atrage investitorii străini", a precizat Mangalagiu.