Cum s-au evaporat 2,2 miliarde de euro din privatizarea BCR, bani cu care trebuia construite autostrăzile
Modul în care s-au cheltuit banii din privatizarea BCR este unul dintre exemplele flagrante de cum factorul politic se foloseşte de poziţia sa pentru a cheltui fără să dea socoteală nimănui resursele statului.
Premier era, la acel moment, Călin Popescu-Tăriceanu, iar ministru de finanţe Sebastian Vlădescu.
Banii statului din această privatizare au intrat în Fondul Naţional de Dezvoltare (FND), un fond care putea finanţa, potrivit legii de înfiinţare, cheltuieli în două direcţii: investiţii şi "unele necesităţi" ale Trezoreriei. Cum avea să afirme Vlădescu mai târziu, banii din privatizarea BCR urma să fie folosiţi pentru construcţia de autostrăzi - estimarea la acea vreme era că 100 de kilometri de autostradă costă în jur de 1 mld. euro.
În a doua parte a lui 2008 în România au apărut primele semne ale crizei. Veniturile consolidate ale statului s-au prăbuşit, dar cheltuielile nu au putut fi redimensionate (era şi campanie electorală pentru alegerile legislative). Deficitul bugetar a ajuns la finalul anului la 5,5% din PIB (2,4% la finalul lui 2007), în vreme ce dobânda la creditul lombard ajunsese în octombrie 2008 la 14,25%.
În aceste condiţii, ministrul de finanţe Varujan Vosganian, succesorul lui Sebastian Vlădescu, nu a redus cheltuielile, ci a luat bani din Fondul Naţional de Dezvoltare şi cu ei a plătit salariile şi pensiile. Mai apoi s-a justificat că, pe măsură ce pieţele se calmează, iar dobânzile scad, statul poate emite titluri, iar banii obţinuţi să fie puşi din nou în FND şi să fie folosiţi pentru investiţii. Guvernul Emil Boc instalat după alegerile legislative şi preşedintele Traian Băsescu au acuzat fosta guvernare liberală că a "păpat" banii BCR cu pomeni electorale.
Dobânzile au scăzut între timp spre 6-7%, dar nimeni nu se mai gândeşte să se împrumute pe pieţe pentru a acoperi "gaura" de la BCR - cum susţinea Vosganian în 2009 -, în condiţiile în care statul are oricum nevoie în 2012 de împrumuturi de aproximativ 2,5 mld. euro doar pentru finanţarea deficitului bugetar fixat la 1,9% din PIB.