Indiferent de rezultatul referendumului, de luni încheiaţi disputele politice şi treceţi la economie!

Comunitatea de afaceri din România aşteaptă cu sufletul la gură încheierea zilei de 29 iulie pentru ca, indiferent de rezultatele referendumului, Guvernul să înceapă să pună în aplicare măsurile pentru redresarea economiei. Sau măcar să încerce să nu se mai înrăutăţească situaţia economică.

"Percepţia generală este că toată lumea este ocupată cu scandalurile politice, iar dacă mă­surăm cât timp se alocă discuţiilor cu caracter politic, ne întrebăm dacă le mai rămâne timp să se mai ocupe şi de economie. Ca oameni de business, ne întrebăm: Ce o să fie după referendum? Va scădea TVA-ul la alimente? Îşi permit liderii politici să scadă TVA-ul? Ce taxe vor mai inventa ca să recupereze aceşti bani?", spune Cătălin Olteanu, directorul general al firmei de logistică FM Logistic.

Din păcate însă, toţi oamenii de afaceri spun la unison că 2012 este un an pierdut pentru economie, iar dacă Guvernul nu va găsi rapid o soluţie pentru finanţare, situaţia se va înrăutăţi.

"Primul lucru pe care trebuie să îl facă Guvernul este să restructureze rapid instituţiile care lucrează în zona de finanţare europeană. Sistemul de atragere a fondurilor europene trebuie schimbat din temelii, iar absorbţia fondurilor europene trebuie să devină o prioritate naţională, pentru că este singura şansă pentru redresarea economiei", spune Adrian Crivii, preşedintele firmei de consultanţă Darian.

El avertizează asupra faptului că România trebuie să atragă, pe ultima sută de metri, cât de mulţi bani europeni poate.

În opinia sa, investitorii străini se vor gândi de două ori înainte de a veni în România, iar motivul pentru care in­vestiţiile străine scad îl reprezintă şi faptul că România este percepută ca o zonă de investiţii cu risc ridicat din cauza apropierii de Grecia.

"Trebuie să luăm cât de mulţi bani se poate, pentru că o economie funcţionează numai dacă are bani, iar România nu se mai poate finanţa de pe pieţele de capital sau din sistemul bancar din cauza crizei datoriilor suverane", adaugă Crivii.

În opinia lui Mihai Matyas, director general al companiei La Fântâna, cel mai mare îmbuteliator local de apă în watercoolere (sisteme de răcire-încălzire), în anul 2012 nu mai este timp pentru schimbări majore pentru redresarea economiei, iar indiferent de cine a fost sau cine va veni la guvernare, măsurile economice trebuia deja aplicate.

"Ar fi important ca măcar să se înceapă, să se meargă în direcţia dorită după un plan bine stabilit, nu cu estimări peste estimări. Investiţiile în proiecte mari de infrastructură realizate prin absorbţia de bani europeni ar putea duce la creşterea numărului de noi locuri de muncă, ceea ce ar stimula şi revenirea consumului şi ar suplini lipsa investiţiilor străine", spune Matyas.

Managerul companiei La Fântâna crede că o altă direcţie ar trebui să fie creşterea consumului şi a producţiei de bunuri şi servicii interne.

"Polonia a avut rezultate ex­cep­ţionale pentru că s-a bazat pe resursele interne şi pe creşterea consumului intern. Reducerea TVA la ali­mente este o măsură bună, atâta timp cât va avea efectul dorit, în sensul redu­cerii evaziunii fiscale pe această piaţă şi al stimulării producţiei interne", explică el, care adaugă că o a treia prioritate ar trebui să fie stimularea creării de locuri de muncă în firmele mici şi mijlocii.

"Nu văd niciun punct în acea listă care să fi fost infirmat odată cu trecerea timpului. Unele măsuri nu au fost deloc apli­cate - finalizarea liberalizării pieţei muncii, începerea creării cadrului institu­ţional pentru atragerea fondurilor euro­pene, crearea unei mai mari inde­pen­denţe a organelor de control centrale ale statu­lui, menţinerea pe o perioadă determinată a măsurilor de austeritate cu cheltuielile bugetare non-invesţitionale - altele au fost începute, dar au fost stopate (precum numirile în conducerile marilor instituţii încă de stat numai pe baza criteriului competenţei, prin concurs şi evalua­re organizate de firme cu reputaţie interna­ţională), iar altele - esenţiale - pentru care nu se vede un progres semnificativ", spune Tudor. În opinia sa, prioritatea Guvernului ar trebui să fie privatizarea imediată a companiilor de stat aflate pe pierderi, precum Poşta Română sau Tarom.

Cătălin Olteanu de la FM Logistic spune însă că România stă, din punct de vedere social, pe o bombă.

"Oamenii vor să-l dea jos pe cel care le-a tăiat pensia, dar se vor simţi şi mai trădaţi atunci când vor vedea că bunăstarea promisă nu se va resimţi din cauza creşterii cursului. Cea mai mare temere a mea este că tot ceea ce s-a realizat în ultimii 2-3 ani în care s-a strâns cureaua se va pierde de tot. Până acum am fost optimist, însă acum simt că s-a pus o frână din cauza scanda­lului politic. Mă uit totuşi şi la oportunităţi, poate faptul că a crescut cursul ne va face să vindem mai mult la export", explică Olteanu, care crede că situaţia politică nu se va rezolva mai devreme de doi ani, dar nici nu se aşteaptă ca viitorii guvernanţi "să-şi ţină promisiunile".

Consumul scade

Marcel Bărbuţ, omul de afaceri care controlează producătorul de materiale de construcţii AdePlast Oradea, afirmă că situaţia din România este destul de delicată în acest moment, mai ales din cauza depre­cierii cu aproape 7% a leului faţă de euro.

"Toată lumea stă cu ochii pe televizor pentru a vedea ce se mai întâmplă pe plan politic. Orice român care are un ban pus deoparte, îl ţine la saltea pentru că se gândeşte că vin vremuri şi mai rele, iar consumul scade. Nu este încă un an pierdut, dar este un an care se poate pierde cu fiecare zi ce trece", spune Bărbuţ. El spune că odată ce referendumul privind demiterea lui Traian Băsescu se va încheia, guvernul Ponta trebuie să fie atent la cheltuieli şi să nu facă excese, să îndrepte legile şi să îi schimbe pe cei care s-au dovedit a fi corupţi, dar şi să controleze investiţiile, în sensul de a redirecţiona fon­durile către proiecte cu adevărat nece­sare pentru ţară.

"Nu ar fi rău nici să reducă TVA la alimentele de bază, dar să controleze o astfel de măsură aşa încât beneficiile acesteia să nu ajungă doar în buzunarele speculanţilor", adaugă Bărbuţ. Andreea Neferu

"Când politica strănută, economia face guturai"

Nicolae Sorescu, director general al grupului Rădăcini, care deţine dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki, Citroën şi Cadillac cu afaceri anuale cumulate de peste 50 mil. euro, spune că tensiunile create de referendum afectează foarte mult businessul, pentru că lumea este debusolată, nimeni nu cumpără, ci preferă să stea în expectativă.

"În cazul pieţei auto (dar nu numai), ar trebui să se stimuleze comerţul plătitor de taxe, să taxeze maşinile second-hand importate pentru prima dată în România, cu valoarea TVA şi taxa pe profit la revân­zare şi să-i execute pe cei care nu îşi plătesc dările", spune Sorescu, care adaugă că, din păcate, România nu are o economie care să nu fie influenţată de factorul politic.

"Când politica strănută, economia face guturai", conchide Sorescu. Bogdan Alecu

Care sunt priorităţile Guvernului, în opinia oamenilor de afaceri

Mihai Tudor, fostul şef al IBM

1. Privatizarea imediată a marilor unităţi economice încă de stat, producătoare de pierderi masive în economie (de exemplu, cele aflate deja în discuţie, Poşta, Tarom, dar lista este mai lungă).

2. Efectuarea de paşi concreţi imediaţi în direcţia sprijinirii activităţilor care produc inovaţie, patente şi dezvoltare de tehnologie. Aceasta va duce la stimularea exporturilor şi a dezvoltării tehnologice, singura măsură care, dacă dă rezultate, poate să conducă la un echilibru, menţinând deficitul de cont curent în limite acceptabile. Aici gama de activităţi este multiplă:

a. atragerea de investitori străini pentru plasarea de centre de R&D şi tehnologie în România sau pentru crearea de PPP-uri pentru realizarea unor astfel de centre în colaborare şi cu participarea de jucători (inclusiv instituţionali) români;

b. acordarea de facilităţi fiscale şi sprijinirea prin fonduri a start-up-urilor româneşti cu obiect de activitate în linie cu aceste obiective;

3. Angajarea pe direcţii strategice corespunzătoare cu avantajele competitive pe care le deţine România:

a. continuarea şi accelerarea utilizării potenţialului uman pentru efectuarea de servicii de export bazate pe cunoaştere (KBES); accelerarea atragerii de investitori străini în domeniu.

b. atingerea de eficienţă de masă în zona agricolă prin stimularea comasării terenurilor agricole şi transferul de know-how extern în realizarea de eficienţă economică în agricultura modernă; revenirea şi stimularea cercetării la nivel naţional pentru utilizarea de soiuri tradiţionale (în măsura în care este posibil) şi adecvate solului, climei şi cerinţei româneşti.

c. facilităţi fiscale pentru investiţii majore de infrastructură în turism (pârtii şi instalaţii de schi, terenuri şi crearea de fond de vânătoare, terenuri de golf, hoteluri tip SPA), îmbunătăţirea sistemului de calificare pentru unităţile din turism, în scopul creşterii calităţii serviciilor din acest domeniu; atragerea de management străin pentru transfer de know-how.

4. Extinderea ca ţară a sistemului de alianţe comerciale la nivel global/regional, cu includerea zonelor de creştere economică accelerată (ţările BRICS).

5. Fiscalitate îmbunătăţită pe o perioadă determinată a investitorilor care creează prin capital nou (peste o anumită sumă, de exemplu 1milion $) locuri de muncă şi activitate economică (în special productivă) şi reducerea taxării pentru IMM-uri (sub o anumită cifră de afaceri) în cazul profitului reinvestit - decizie necesară pentru creşterea investiţiilor atât străine, cât şi româneşti şi pentru creşterea segmentului economic al întreprinderilor mici şi mijlocii, esenţial pentru economia românească (în care o mare parte din active sunt deţinute de firme internaţionale, cu putere de decizie investiţională mult mai puţin dependentă de condiţiile concrete existente în ţară).

Nicolae Sorescu, director general al grupului Rădăcini, care deţine dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki, Citroën şi Cadillac

1. Să taxeze maşinile second-hand importate pentru prima dată în România, cu valoarea TVA - şi taxa pe profit la revânzare.

2. Să execute pe cei care nu îşi plătesc dările ( şi, în acest fel, fac concurenţă neloială celorlalţi).

3. Să modifice legislaţia care permite unui SERVICE să folosească numele mărcii (de exemplu, service OPEL - scris pe documentul emis de RAR!) când el nu are nicio legătură cu constructorul.

4. Să dea drumul la programul REMAT, cu limitare a timpului de folosire a tichetelor. Acum tichetele sunt pe mâna a tot felul de bişniţari şi speculanţi care le vând cu 3.000 de lei / bucata. În acest fel, clientul nu mai apelează la programul REMAT. Înainte să se tipărească cele 15.000 de tichete, să se dea un ultimatum la cele care există pe piaţă, ca să fie folosite în 15 zile şi atunci ar scădea preţul şi ar pierde speculanţii.