Proasta funcţionare a bazelor de date a instituţiilor româneşti înseamnă risipă de bani şi un drum fără repere
Într-un război, informaţia privind numărul de soldaţi ai inamicului - total sau din divizia care urmează să atace - este secretul cel mai bine păzit. România funcţionează de ani de zile pe "frontul" dezvoltării în cadrul economiei de piaţă fără să ştie nu numai cu cine se confruntă, ci şi fără să ştie câţi "soldaţi" are în armata sa, câte "tancuri", câte "divizii". Ziarul Financiar a arătat în numeroase rânduri precaritatea bazelor de date ale administraţiilor româneşti, faptul că nu comunică între ele, că nu descriu corespunzător realitatea. Ceea ce iese acum la iveală în discuţiile privind referendumul nu este decât vârful aisbergului. România nu ştie câte tractoare are, nu ştie câţi angajaţi are, nu ştie câţi bugetari are, câţi români sunt în străinătate, câţi plătesc impozite şi câte persoane au dreptul la asigurare de sănătate. În general statul român nu-şi cunoaşte oamenii. Atunci cum să ştie ce vor, ce politici să adopte şi încotro să îndrepte ţara?
Autor: Adelina Mihai
Ministerul Muncii gestionează atât bugetele de pensii, de şomaj şi cele de prestaţii sociale, dar are şi evidenţa numărului de salariaţi prin Inspecţia Muncii. Cu toate acestea, bazele de date aferente nu comunică între ele, astfel încât banii se scurg în direcţii necontrolate.
16 nov. 2011
Autor: Adelina Mihai
Patru instituţii de stat din România dau patru cifre diferite pentru numărul total de angajaţi din România. Inspecţia Muncii afirmă că la nivelul lunii octombrie 2011 este vorba de 5,2 milioane de salariaţi, Institutul Naţional de Statistică vorbeşte de 4,2 milioane de salariaţi, Casa de Pensii vorbeşte despre 4,84 milioane de asiguraţi, iar Comisia Naţională de Prognoză afirmă că există 6,2 milioane de salariaţi.
19 dec. 2011
Autor: Adelina Mihai
Sulfina Barbu, fost ministru al muncii, a dat explicaţia risipei celor 4,4 miliarde de euro pe an ajutoare sociale. "Baza de date de la Inspecţia Muncii nu comunică cu cea de la Şomaj şi cea de la Prestaţii Sociale", a spus ea într-un interviu pentru ZF pe 19 decembrie 2011. Nu a mai avut timp să le facă să comunice, pentru că a plecat cu tot cu guvernul Boc, căruia i-a luat trei ani practic să descopere acest fapt, dar degeaba.
21 mart. 2012
Autor: Adelina Mihai
Într-un heirup administrativ, în martie 2012 membrii noului guvern Ungureanu au hotărât să afle în sfârşit numărul de salariaţi din economie şi au întrunit o comisie formată din reprezentanţi a opt instituţii: Finanţe, ANFP, INS, Muncă, ANAF, CNPP, Inspecţia Muncii, CN Prognoză. Pentru aceasta au semnat chiar un "protocol de colaborare", dar până în prezent fără rezultat. Poate ar fi fost mai simplu să desfiinţeze măcar patru dintre acestea pentru a deveni mai eficienţi, măcar în comunicare.
2 nov. 2011
Autor: Iulian Anghel
"România nu mai ştie să se numere" titra premonitoriu Ziarul Financiar în noiembrie 2011 imediat după recensământ, în condiţiile în care au fost numeroase discuţii privind corectitudinea acestuia. Atunci ZF a pus problema numeroaselor neconcordanţe între datele oficiale din diverse sectoare de activitate şi lipsa lor de acoperire pentru realităţile economice şi sociale.
19 oct. 2009
Autor: Adrian Seceleanu
Un proiect de lege al Ministerului Comunicaţiilor propunea la acea dată înfiinţarea a şapte baze de date naţionale interoperabile care să îi permită statului să evalueze situaţia economică şi socială în orice moment. Informaţiile despre populaţie, taxe, firme, proprietăţi, asigurări sociale, studenţi şi din domeniul rutier ar fi trebuit organizate în aşa-numite registre economice naţionale care să reducă duplicarea datelor utilizate de sectorul public. Spre exemplu, orice instituţie de stat cere copie după cartea de identitate deşi ar putea apela la un registru unde să regăsească persoana.
20 apr. 2012
Autori: Adrian Seceleanu, Ioana David
De pe urma haosului din bazele de date firmele de soft câştigă zeci de milioane de euro. Un exemplu este HP, care este într-un contract cu Casa de Sănătate pentru informatizarea sistemului public de sănătate din 1999 (!). Sistemul nici până acum nu a fost terminat şi au existat chiar situaţii în care din cauza nefuncţionării sale bătrâni care au stat la cozi aşteptând adeverinţe de asiguraţi. Verificarea existenţei asiguratului în baza de date a Casei este baza sistemului.
13 dec. 2010
Autor: Iulian Anghel
Un înalt funcţionar din Ministerul Muncii a fost demis de premierul Boc pentru că nu a ştiut să îi ofere date despre impactul bugetar pe care îl presupunea reducerea indemnizaţiilor pentru mame. Situaţia a arătat lipsa unui sistem centralizat de colectare a datelor, a unei evidenţe on-line din care să poată fi extrase oricând datele agregate.
