Tinerii din România ar putea să îşi găsească mai uşor un loc de muncă şi apoi să îl şi păstreze mai mult dacă în perioada de învăţare ar beneficia de ore în plus de antreprenoriat în şcoală. Ca materie de bază, ca opţional sau ca activitate extraşcolară, antreprenoriatul ar trebui să fie o prioritate în educaţia elevilor, liceenilor şi a studenţilor pentru că îi învaţă să identifice problemele, să vină cu soluţii şi să aibă iniţiativă, competenţe care pentru orice angajator sunt un criteriu decisiv în recrutare.
„Antreprenoriatul este un element de bază în educaţia tinerilor, îi face să ia decizii de viaţă şi profesionale mai bune, în cunoştinţă de cauză. Noi nu pregătim tinerii pentru ca ei să se facă antreprenori, ci îi pregătim în special pentru a deveni angajaţi mai buni. Este adevărat că mulţi îşi doresc să aibă propria afacere când termină liceul sau facultatea, dar mai important este că învaţă să vadă problemele şi să vină cu soluţii. Mai mult, învaţă să îşi dea seama dacă au sau nu calităţile şi informaţiile necesare pentru a deveni antreprenori”, susţine Dorin Călin, senior program manager al fundaţiei cu activităţi în domeniul educaţiei Junior Achievement România (JA România). Organizaţia este filiala locală a reţelei de educaţie nonprofit JA Worldwide, înfiinţată în anul 1993, şi are ca scop principal dezvoltarea programelor de educaţie axate pe antreprenoriat, la nivel de „masă” a populaţiei tinere.
Anual, mai mult de 280.000 de tineri urmează cursuri de tip „learning by doing” dezvoltate de organizaţie şi implementate în parteneriat cu Ministerul Educaţiei fie ca materie opţională în şcoli, fie în timpul unor programe precum Şcoala Altfel. Printre proiectele de educaţie ale JA România se numără activităţi de „job shadowing”, discuţii cu oameni de afaceri sau competiţii la care tinerii participă cu idei de business aplicabile în piaţa reală („JA Compania Anului”).
„Elevii, liceenii au nevoie de programe care să îi pună în contact cu mediul real din piaţă. Nu de puţine ori s-a întâmplat să avem tineri înscrişi în programele de «job shadowing» care, după ce au petrecut o zi într-o companie sau într-o instituţie unde credeau că ar vrea să lucreze, s-au răzgândit. Este o acţiune foarte importantă pentru ei deoarece este păcat să faci patru ani de contabilitate când tu ştii că ţi-ai dori să faci altceva sau că ţi s-ar potrivi o altă meserie. Este timp pierdut”, mai spune Dorin Călin.
