Au ales sa plece din tara in cautarea unor provoca profesionale pe care nu le puteau avea aici. Au acumulat experienta, ceva bani, iar CV-ul lor a capatat consistenta. Acum, managerii romåni care au ales aceasta cale incep incet, incet sa se intoarca acasa.
Aceasta tendinta de revenire a managerilor si profesionistilor care lucreaza in strainatate a inceput sa se manifeste la nivelul intregii Europe de Est si, evident, si in Romånia.
"Motivul principal este dinamica zonei, faptul ca au mai multe oportunitati de dezvoltare rapida a carierei, ca isi pot manifesta partea creatoare. Si la toate acestea se adauga dorul de casa si de stilul romånesc", spune Minerva Cernea, country managerul companiei de executive search Pedersen&Partners.
Acestea sunt numai o parte dintre elementele care incep sa incline balanta in favoarea intoarcerii in tara.
"Sunt si cazuri in care cei care au ales sa lucreze in strainatate nu s-au realizat acolo. In plus, in Europa de Vest nu prea mai este loc de dezvoltare. Astfel, in vizitele lor ocazionale pe care le-au facut in Romånia, romånii au realizat ca exista oportunitati reale pe piata, conditiile de viata sunt altele si, daca se combina aceste elemente si cu perspectiva unei mosteniri, decizia este aproape luata", spune Monica Vrabiescu, managing director al firmei de recrutare Hill International.
Ea spune ca aceasta tendinta a inceput sa se manifeste in special de la sfårsitul anului trecut, iar semnalele transmise de autoritati in privinta legilor proprietatii, precum si semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeana au fost percepute pozitiv.
"Daca privim piata cu ochii celor de afara - nu numai romåni - Romånia este o zona cu o efervescenta extraordinara in care firmele europene, si nu numai, isi muta productia, companiile existente se dezvolta, ceea ce inseamna ca se creeaza noi departamente. Aceste elemente arata ca este mult de lucru", mai spus Vrabiescu.
Domeniul care reuseste sa-i convinga pe cei mai multi dintre specialistii romåni sa se intoarca acasa este cel al tehnologiei informatiei. Dezvoltarea sectorului de IT&C din ultimii ani si extinderea activitatii firmelor autohtone si straine din domeniu a creat o serie de oportunitati care nu i-a lasat indiferenti pe romånii plecati. Astfel, in ultima perioada se inregistreaza un numar tot mai mare de specialisti romåni din SUA sau alte state europene care trimit cereri la firme locale pentru a reveni in tara. Fenomenul de "brain drain" (migratia creierelor) incepe sa se transforme astfel in "brain gain".
Specialistii in resurse umane spun ca expertii romåni care doresc sa se intoarca in tara cauta in general o pozitie manageriala, dar nu exclud posibilitatea lansarii in afaceri.
"Aceste persoane vin cu mentalitatea schimbata si pornesc de la premisa ca orice oportunitate trebuie exploatata. De cele mai multe ori romånii care au lucrat in strainatate cauta o pozitie manageriala sau se lanseaza in businessuri, in special de nisa, cum ar fi consultanta", mai spune Monica Vrabiescu.
Dar, oricåt de mult ar conta perspectivele de dezvoltare profesionala, veniturile reprezinta un element extrem de important in luarea deciziei de a se intoarce acasa.
"Salariul pentru pozitii de top ajunge uneori sa fie mai mare decåt in Vest. De exemplu, pentru o pozitie de nivel doi, un manager poate primi in America un salariu brut de 100.000 de dolari, in timp de in Romånia poate ajunge la 100.000 de euro net", sustine Minerva Cernea. Daca se ia in calcul si faptul ca viata este mult mai ieftina in Romånia, cåstigul este si mai mare.
Faptul ca managerii romåni sunt uneori mai bine platiti decåt omologii lor din tarile vecine a fost relevat si de studiile internationale. Potrivit acestora, salariul brut al unui manager de vårf din Romånia ajunge, in medie, la 65.000 de dolari pe an, peste nivelul din Cehia (47.000 de dolari).
Singurii care ne bat la acest capitol sunt top managerii polonezi care au un venit de aproximativ 90.000 de dolari pe an.
Oficialul Hill International spune ca multe dintre tentativele de revenire in tara ale managerilor au esuat.
"In primul rånd este foarte greu sa faci legatura intre un manager care lucreaza in strainatate si o companie de pe piata romåneasca. Uneori interviul nu se poate realiza decåt prin telefon sau nu se realizeaza deloc pentru ca este dificil ca cele doua parti sa-si sincronizeze timpul. Apoi mai este si venitul. Cei care lucreaza in strainatate solicita, de regula, un salariu care depaseste cu 50%, påna la 100% nivelul pietei", explica Monica Vrabiescu.
"Cele mai multe cereri de angajare vizeaza companiile multinationale prezente pe piata romåneasca, desi firmele autohtone ar avea mai multa nevoie de experienta lor", a mai spus Vrabiescu.
Managerii care au lucrat in strainatate nu isi gasesc un loc in firmele romånesti din cauza faptului ca acestea nu isi pot permite sa le ofere venitul solicitat, dar si din cauza mentalitatii patronilor romåni care inca mai gåndesc lucrurile in termenii urmatori: "Eu sunt bun in ceea ce fac si nu am nevoie sa vina unul de afara si sa-mi spuna mie ce trebuie sa fac". miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
