Achiziţia nejustificată a unui autoturism Toyota Land Cruiser, efectuarea unor vizite de studiu în Marea Britanie şi Spania fără ca acestea să fie prevăzute în proiect, bonuri de benzină în valoare de 15.000 de euro fără motivaţie, subvenţii de 3.000 de euro acordate unor elevi şi studenţi (deşi proiectul se adresa şomerilor, dar e greu de găsit oameni pentru grupul ţintă din proiect), plata unor salarii înainte ca angajaţii să aibă oficial contracte de muncă - acestea sunt doar câteva dintre cheltuielile pe care le-au decontat managerii programului POSDRU şi totodată motivele pentru care Comisia Europeană a întrerupt plăţile alocate dezvoltării resurselor umane.
Nu numai achiziţiile nejustificate şi decontate de autorităţile române pentru o parte din cei peste 2.000 de beneficiari de proiecte finanţate prin POSDRU sunt motivele principale pentru întreruperea plăţilor.
Conflictele de interese, lipsa comunicării între autoritatea de management şi organismele intermediare, întârzierea aprobării cererilor de rambursare şi faptul că funcţionarii introduceau mult mai târziu în sistemul informatic datele transmise de beneficiari au pus bazele "managementului defectuos" care a stat la baza deciziei Comisiei Europene. Pe de altă parte, deficitul de angajaţi în rândul autorităţilor care lucrează cu fonduri europene, demotivarea funcţionarilor care au salarii de 250- 300 de euro net pe lună şi care aprobă proiecte în care salariile pornesc de la 2.000 - 3.000 de euro, precum şi schimbările dese în structurile de management au determinat ca situaţia implementării POSDRU să nu se îmbunătăţească semnificativ în 2011 faţă de 2010.
Însă autorităţile române nu par prea îngrijorate de această situaţie, deşi România ar trebui să atragă anul acesta 700 de milioane de euro de la Comisia Europeană prin rambursările făcute prin POSDRU, adică câte 2,5 milioane de euro pe zi.
Prima apariţie publică în calitate de purtător de cuvânt al Guvernului l-a făcut pe Dan Suciu să spună că economia nu va avea de pierdut din această întrerupere a plăţilor, care oricum nu erau "spectaculoase".
"Dacă perioada de întrerupere a plăţilor va fi atât de scurtă, de vreo trei săptămâni, nu este absolut nicio problemă din nicio perspectivă, nici pentru cei care derulează proiecte, cu atât mai puţin pentru economie. Ponderea lor oricum în acest moment nu este spectaculoasă, din păcate, măcar dacă am fi avut mai multe fonduri, să avem ce întrerupe cu adevărat", a spus ieri Dan Suciu. Cu toate acestea, AMPOSDRU aştepta de la Comisia Europeană rambursări în cuantum de 60 de milioane de euro (pentru o declaraţie de cheltuieli depusă la finele lunii ianuarie), iar în următoarea perioadă este nevoită să facă plăţi în cunatum de 2,5 milioane de euro pe zi din bugetul de stat, adică să adâncească deficitul bugetar. Astfel, România nu va putea evita dezangajarea sumelor alocate prin POSDRU, ceea ce înseamnă că va pierde banii alocaţi de UE.
Mai mult decât atât, din 2007 până în 2010, în conturile beneficiarilor de proiecte POSDRU au intrat 47,5 milioane de euro din rambursările făcute de Comisia Europeană, însă în urma raportului de audit s-a constatat necesitatea unor corecţii financiare în cuantum de 800.000 de euro, bani pe care Bruxellesul îi va tăia din alocarea acordată României.
Rămâne de văzut care este suma corecţiilor financiare pe care Autoritatea de Audit le va face în urma evaluării POSDRU în 2011, an în care Ioan Nelu Botiş, fostul ministru al muncii, a fost anchetat pentru conflict de interese, fiind implicat într-un proiect POSDRU, şi Silviu Bian, fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a fost arestat pentru că cerea mită din salariile angajaţilor implicaţi în proiecte POSDRU. Cert este că, din 2008 până în prezent, România a reuşit să atragă din rambursări doar 200 mil. euro din cei 3,5 mld. euro - bani "curaţi" de la Comisia Europeană, fără contribuţia de stat - alocaţi prin POSDRU.
Ce a constatat Curtea de conturi În proiectele POSDRU: Corecţii financiare de 800.000 de euro
Ce a greşit autoritatea de management (AMPOSDRU)
AMPOSDRU nu şi-a informat organismele intermediare aflate în subordine cu privire la rezultatele verificărilor realizate de Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (din cadrul Ministerului de Finanţe). Ca urmare, organismele intermediare nu au ştiut ce deficienţe s-au constatat la achiziţiile publice din proiectele pe care le gestionau şi nu le-au putut corecta la timp.
Funcţionarii care au selectat proiectele ce urmau să fie finanţate prin POSDRU nu au transmis observaţiile făcute la evaluare şi către Serviciul de Contractare. Consecinţa a fost că s-au semnat contracte fără să se ţină cont de observaţiile şi recomandările evaluatorilor, cu riscul existenţei unor proiecte cu bugete nefundamentate, nerealiste, cu activităţi neeligibile.
S-au făcut plăţi necuvenite în cadrul proiectelor, constatate de Autoritatea de Certificare şi Plăţi (instituţia aflată în subordinea Ministerului de Finanţe care intermediază relaţia cu Bruxellesul), însă AMPOSDRU nu a luat nicio măsură în acest caz.
AMPOSDRU nu a demonstrat că a verificat activitatea organismelor intermediare, ca să vadă dacă acestea îşi îndeplinesc rolul.
AMPOSDRU nu a făcut toate verificările pe teren pe care şi le-a prognozat pentru anul 2010.
Funcţionarii AMPOSDRU nu au actualizat în SIMS - sistemul informatic al POSDRU - informaţiile privind modificările aduse la contractele de finanţare, inclusiv datele privind proiectele reziliate sau anulate.
Ce deficienţe s-au constatat la cele 11 Organisme Intermediare (OI)
Funcţionarii din OI-uri nu au respectat termenele legale de verificare a cererilor de prefinanţare şi rambursare, ceea ce a condus la întârzieri la plată.
Nu s-au făcut vizite în teren pentru verificarea implementării proiectelor cel puţin odată pe an pentru fiecare din cele peste 2.000 de proiecte câştigate.
Datele în SIMS s-au introdus cu întârziere (ceea ce a dus la întârzierea plăţilor) şi nu s-au înregistrat toate verificările şi monitorizările făcute de OI-uri la faţa locului.
Ce s-a constatat în urma auditului privind cheltuielile declarate la Comisia Europeană
S-au selectat proiecte şi s-au făcut decontări de către AMPOSDRU pentru proiecte neeligibile (pentru linia de finanţare respectivă) sau în care s-a constatat existenţa conflictelor de interese.
Spre exemplu, s-a aprobat finanţarea unui proiect POSDRU cu o valoare de peste 5 mil. lei (din care aproape 4,4 mil. urmau să fie rambursaţi din bani europeni) şi care nu era eligibil pentru domeniul de finanţare în cadrul căruia a fost depus. În plus, unii membri ai echipei de implementare a proiectului erau în situaţia de conflict de interese. Cu toate acestea, AMPOSDRU a făcut plăţi - până la misiunea de audit - în valoare de peste 1,9 mil. lei (458.000 de euro) pentru acest proiect.
Un alt exemplu arată că s-au decontat cheltuieli pentru închirierea unui spaţiu (Ă utilităţi), în contextul în care s-a constatat că există o situaţie de conflict de interese; cheltuielile neeligibile care au fost decontate în acest caz au fost în cuantum de 4.000 de euro.
Nu s-au respectat prevederile legale privind achiziţiile publice făcute în proiect:
S-au folosit factori de evaluare care erau de fapt criterii de selecţie în proiect. Spre exemplu, în cazul a două proiecte s-au achiziţionat servicii de audit şi contabilitate pe baza unor factori de evaluare care erau de fapt criterii de selecţie (cum este experienţa în domeniul de activitate respectiv). Corecţiile financiare necesare în aceste cazuri au totalizat 24.000 de euro.
S-au utilizat criterii de selecţie restrictive în cazul unei licitaţii pentru achiziţia unei aplicaţii software pentru programele de mentorat. Pentru această deficienţă a fost stabilită o corecţie financiară de 22.000 de euro.
Un beneficiar a cerut, la o procedură de achiziţie, un computer cu procesor Intel Pentium Dual - Core şi ca ofertanţii să fie din Oradea, ceea ce înseamnă că nu a respectat principiul tratamentului egal la achiziţiile publice. Corecţiile financiare au costat 8.000 de euro.
S-au achiziţionat materiale consumabile, echipamente informatice şi accesorii de birou prin contracte discriminatorii. Corecţiile financiare necesare sunt în cuantum de 4.000 de euro.
S-au achiziţionat servicii de audit financiar prin atribuire directă, fără licitaţie - corecţia financiară necesară fiind de 2.000 de euro.
S-au cumpărat servicii de leasing în valoare de 40.000 de euro prin atribuire directă, fără licitaţie. S-au decontat 20.000 de euro pentru plata ratelor unei maşini marca Toyota Land Cruiser - nu s-a respectat un principiu care spune că AMPOSDRU trebuie să deconteze cheltuieli eligibile, rezonabile şi justificate.
S-au rambursat sume către beneficiari care nu sunt eligibili
S-au decontat integral cheltuieli de administraţie fără justificare sau care se referă doar parţial la activitatea finanţată în proiect. Corecţiile financiare au fost de 64.000 de euro.
În patru proiecte s-au plătit salarii în valoare de 25.000 de euro care nu erau trecute la capitolul "cheltuieli salariale", ci la "cheltuieli generale de administraţie". De asemenea, s-au decontat salarii în valoare de 30.000 de euro pe baza unor convenţii civile de prestări servicii cu experţi, încheiate pe perioadă nedeterminată, deşi Codul civil prevede ca aceste contracte să fie încheiate pe perioadă determinată.
Cheltuielile cu mobilierul şi echipamentul cumpărat în cazul unui proiect au fost decontate - suma fiind de 27.000 de euro - deşi nu erau utilizate exclusiv doar pentru activităţile proiectului.
În cazul unui alt proiect, care avea partener din altă ţară, s-au decontat cheltuieli de personal în cuantum de 50.000 de euro, deşi beneficiarul proiectului nu avea documente (contracte de muncă, state de plată, fişe de pontaj) care să le ateste.
S-au făcut cheltuieli nejustificate: s-au cumpărat şi decontat servicii de consultanţă financiară în cuantum de 18.000 de euro, deşi acestea nu au vizat doar activităţile din proiect. În plus, aceste servicii reprezenta activităţi pe care trebuia să le facă membrii echipei de proiect.
S-au decontat vizite de studiu în Marea Britanie şi în Spania pentru două persoane - suma cheltuită fiind de 2.000 de euro - deşi activitatea nu era prevăzută în proiect şi nici justificată. Au fost decontate cheltuieli de personal sau de deplasare în plus sau pe baza unor documente care nu erau întocmite corespunzător, în cuantum de 7.000 de euro.
S-au plătit salarii în cuantum de 8.000 de euro pentru angajaţi ai echipelor de implementare înainte ca aceştia să notifice autorităţii de management că sunt membri în echipă. În două proiecte s-a contatat această situaţie.
S-au decontat bonuri în valoare de 15.000 de euro pentru achiziţia de benzină/motorină, însă suma nu a justificat consumul de carburanţi.
Membrii echipei de implementare au primit decontări pentru cheltuieli de deplasare în cuantum de 5.000 de euro, în baza unor contracte de prestări servicii care nu prevedeau obligativitatea decontării.
Beneficiarul unui proiect destinat şomerilor tineri a acordat subvenţii în valoare de 3.000 de euro pentru un grup de 25 de elevi şi studenţi care nu erau eligibili pentru a face parte din grupul ţintă.
În cazul a trei proiecte s-au decontat sume în valută la un alt curs decât cel legal, ceea ce a presupus diferenţe de curs valutar în sumă de 2.000 de euro.
Notă: Deşi raportul Curţii de Conturi constată deficienţele înregistrate în activitatea AMPOSDRU şi OI POSDRU pentru anul 2010, în urma raportului de audit, aceste instituţii au primit un set de recomandări pe baza acestor nereguli, pe care urmau să le respecte în 2011. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, Comisia Europeană a luat în urmă cu două zile decizia întreruperii plăţilor alocate prin POSDRU.
Sursa:Raportul public pe anul 2010 al Curţii de Conturi
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
