Pret de un minut, cei doi rivali s-au masurat din priviri. Apoi, cei doi barbati si-au zambit, iar Schwarzman l-a felicitat pe Kravis pentru ultima sa miscare: incercarea de a lista KKR in ciuda climatului de nesiguranta si teama de pe pietele de actiuni. Schwarzman listase deja Blackstone si de atunci asistase la o scadere dramatica a actiunilor firmei, o reducere drastica a averii personale si la transformarea firmei sale in tap ispasitor in Congres, scrie International Herald Tribune.
Dincolo de aceste probleme, criza pietelor de credit zguduise din temelii industria de private equity, dand peste cap ierarhiile de pe Wall Street. Mai grav, se intensificau temerile legate de capacitatea nenumaratelor companii achizitionate de fondurile de private equity de a supravietui in timpul unor perioade mai dificile.
In aceste circumstante, de ce ar dori Kravis ca KKR sa devina o companie publica in acest moment?
Decizia de a deveni publica este cea mai recenta miscare a unei companii care a contribuit la inventarea unei industrii intregi dupa ce a devenit un obiect de fascinatie castigand batalia pentru preluarea RJR Nabisco in schimbul a 25 de miliarde de dolari in 1988.
In cele doua decenii care au trecut de atunci, KKR a acumulat 58 de miliarde de dolari, iar procedurile sale interne raman in continuare un mister pentru outsideri.
Pe fondul unui climat de nesiguranta economica, competitie in crestere si semne de intrebare legate de performantele firmei sale, Kravis incearca sa afle cum sa transforme KKR intr-o institutie si mai mare. Incercand sa-si listeze compania, Kravis renunta in acelasi timp la credinta sa in virtutile proprietatii private.
"Dupa parerea mea, problema Americii corporatiste in prezent este faptul ca totul este gandit in trimestre", declara Kravis recent. "Analistii te intreaba cat vei castiga trimestrul urmator, unde vrei sa fii peste cinci ani."
Aceeasi intrebare i se pune acum lui Kravis: unde vrea sa se afle peste cinci ani si cum intentioneaza sa ajunga acolo.
La sfarsitul lunii martie, Kravis i-a convocat pe George Roberts, varul sau si cofondator al KKR, si pe Scott Nuttall, un star in devenire in cadrul firmei, pentru a discuta o serie de probleme care afectau firma.
Cea mai importanta problema era legata de performantele foarte slabe ale unei firme afiliate listate din Europa.
Pe de alta parte, in timp ce din 1976, investitorii KKR, in principal fonduri de pensii de stat si mari institutii, fusesera rasplatiti din plin cu un randament mediu al investitiilor de 20,1%, ultimele investitii ale firmei nu mai dadusera roade similare.
In acelasi timp, efortul firmei de a se lista, o miscare initial programata pentru vara anterioara, se lovise de criza pietelor de credit, iar avand in vedere conditiile de pe piata, evenimentul nu avea sanse sa se produca prea curand.
Conform unor surse familiare cu ceea ce s-a intamplat in martie, Kravis si colegii sai s-au gandit in cele din urma la o posibila solutie: KKR putea incerca sa achizitioneze in mod direct firma europeana afiliata, o preluare care i-ar fi permis firmei sa redreseze divizia cu probleme. In urmatoarele patru luni, Kravis si partenerii sai au organizat o serie de intruniri secrete supranumite "Project Colt-King" inainte de a surprinde Wall Street-ul cu anuntul legat de listarea firmei.
Daca oferta urma sa decurga conform planului, KKR ar fi ajuns la o capitalizare de piata de 12-15 miliarde de dolari.
Listarea nu este o obsesie recenta a lui Kravis, acesta incepand sa se gandeasca la aceasta posibilitate cu mai mult de cinci ani in urma. Kravis si Roberts discutasera ani la rand despre "institutionalizarea" si diversificarea firmei.
Listarea obliga firmele de private equity sa se confrunte in mod mai direct cu semnele de intrebare care persista in jurul industriei. In timp, criticii industriei si-au exprimat temerile ca firmele din acest domeniu, al caror obiectiv era de a privatiza companiile publice si de a le face mai eficiente si profitabile, nu fac in schimb decat sa incarce tintele de preluare cu datorii greu de controlat si sa obtina comisioane frumoase inainte de a vinde companiile respective. Industria a incercat in ultimii ani sa schimbe aceasta perceptie indicand un numar de tranzactii cu efecte benefice pentru companiile nou privatizate, angajatii, investitorii si clientii acestora.
Versiunea noua, publica, a industriei de private equity reprezinta o misiune mult mai dificila decat si-au imaginat Kravis si Roberts in momentul in care au parasit Bear Stearns pentru a-si crea propria companie in 1976 impreuna cu cofondatorul Jer?me Kohlberg Jr.
Dupa ce au obtinut cu greu finantare in primii ani, cei trei au asistat la o dezvoltare puternica a businessului in anii '80. Veniturile si renumele lui Kravis cresteau odata cu dimensiunea tranzactiilor. Actuala valoare a participatiei detinute de Kravis in cadrul firmei ramane un mister pana la lansarea ofertei publice.
In ciuda conflictelor aparute intre cei trei fondatori, KKR continua sa prospere. La sfarsitul anilor '90, o parte din investitiile KKR au fost un esec, determinandu-i pe proprietari sa restructureze compania. In 2004, firma revenise in top, realizand o serie de investitii de ordinul miliardelor de dolari. Incepand cu 2006, KKR a atras fonduri in valoare totala de 17,6 miliarde de dolari.
Frenezia din jurul industriei de private equity manifestata in 2006 a determinat KKR sa faca prima miscare pe pietele publice in ideea de a atrage "capital permanent". KKR dorea sa aiba acces la finantare constanta, care sa-i permita sa realizeze investitii pe termen lung.
Compania a listat o firma afiliata, KKR Private Equity Investors, pe Euronext. KPE a investit in fondurile private ale KKR si a participat alaturi de aceasta in cadrul mai multor coinvestitii.
Firma intentiona sa atraga 1,5 miliarde de dolari prin oferta KPE. In final, a obtinut 5 miliarde de dolari.
Insa imediat dupa lansarea ofertei KPE, au inceput sa apara probleme. In doua luni, pretul actiunilor scazuse la mai putin de 22 de dolari, o scadere atat de rapida incat practic nici o alta firma de private equity nu putea urmari o listare similara.
Au inceput sa apara intrebari de genul: care firma de private equity se va lista prima? Unii au pariat pe Kravis, altii pe Schwarzman sau pe David Rubenstein, cofondator al Carlyle.
Cursa incepuse. In cadrul KKR, un mic grup alcatuit din partenerii firmei primise sarcina de a elabora o strategie in vederea lansarii unei oferte publice initiale. Au fost studiate si alte IPO-uri, analizate diverse structuri si efectul unui IPO asupra culturilor organizationale.
In acelasi timp, KKR a inceput sa se gandeasca mai mult la propria imagine.
Totusi, Schwarzman a fost cel care a facut prima miscare. Cand a devenit companie publica, Blackstone avea o capitalizare de piata de 38 de miliarde de dolari la sfarsitul primei zile de tranzactionare.
Desi actiunile Blackstone au scazut rapid, KKR si-a facut public propriul plan de oferta. Dupa studierea atenta a ofertei Blackstone, KKR a incercat sa creeze distinctii clare intre cele doua firme. Una dintre cele mai mari diferente? Nimeni din cadrul KKR nu urma sa obtina bani in urma ofertei, spre deosebire de ce se intamplase in cazul Blackstone. Insa conditiile de pe piata s-au deteriorat la cateva saptamani dupa depunerea ofertei, unele dintre detinerile KKR, printre care KKR Financial si KPE, fiind serios afectate.
In cele din urma, in incercarea de a salva KPE si relatiile sale cu investitorii, KKR a decis sa se listeze.
Cea mai mare provocare pentru KKR ar putea fi capacitatea de a convinge cat mai multi investitori ca actiunile sale sunt atractive.
Deocamdata, investitorii din cadrul KPE raman sceptici cu privire la aceasta miscare. KKR trebuie in acelasi timp sa convinga investitorii institutionali ca prin listare nu va deveni excesiv de concentrata asupra pretului actiunilor sale. Exista de asemenea semne de intrebare privitoare la rezultatele celor mai recente investitii realizate de KKR.
TITL: Industria infloritoare a santierelor navale ar putea avea de suferit din cauza incetinirii economiilor
Daria Macovei
Desi santierele navale din intreaga lume se afla intr-o activitate febrila in prezent, fiind nevoite sa faca fata numarului mare de comenzi si incercand sa gaseasca diferite solutii pentru administrarea spatiului tot mai mic de lucru, analistii se tem ca industria de profil ar putea intra in declin in urmatorii ani, pe fondul efectelor negative ale crizei economice globale, scrie International Herald Tribune.
Muncitorii de la Samsung Heavy Industries lucreaza zi si noapte pe santierul naval de pe insula Geojedo din Coreea de Sud, pentru a transforma masa de componente gigantice de otel in nave folosite in cele mai diverse domenii, de la cargouri pana la ambarcatiuni proiectate special pentru perforarea fundului marii in cautarea petrolului.
Compania, care lanseaza un vas la apa aproape in fiecare saptamana, avand comenzi asigurate deja pentru urmatoarele 40 de luni, nu pare sa se gandeasca pe moment decat la un singur lucru: cum sa rezolve problema lipsei suficiente de spatiu pentru construirea de noi nave. Insa multi analisti se tem ca industria navala, atat de infloritoare in prezent, ar putea sa se confrunte foarte curand cu un declin ce se va intinde probabil pe o perioada de mai multi ani.
Potrivit analistilor, numarul de comenzi noi a scazut in ultima perioada, in timp ce actiunile companiilor de constructie navala urmeaza acelasi trend descrescator. Criza economiei mondiale afecteaza majoritatea liniilor comerciale din lume, iar pretul de vanzare al otelului face ca multi constructori de vase sa piarda din profit.
"Varful de profit al acestei industrii a fost cu siguranta depasit", considera P. J. Yoon, analist la Samsung Securities, care a mai adaugat ca "cei care cumpara acum companii de profil vor trebui sa poarte pe viitor povara traversarii unui ciclu de scadere".
In urma cu ceva timp, Hyundai Heavy Industries s-a alaturat unei curse stranse pentru cumpararea Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, o afacere despre care unii analisti ai pietei estimeaza ca ar putea costa compania peste 8 miliarde de dolari.
STX Group, compania sud-coreana care detine STX Shipbuilding, se afla si ea intr-un proces de finalizare a preluarii Aker Yards, cel mai mare constructor de nave din Europa. Afacerea i-ar putea costa pe cei de la STX aproape 1,3 miliarde de dolari, incluzand si ultima oferta facuta actionarilor, in valoare de 636 de milioane de dolari.
Tot mai multe santiere navale se afla in constructie atat in Coreea de Sud, cat si in alte zone, inclusiv santierele din Filipine, aflate in proprietatea Hanjin Heavy Industries. Insa descoperirea locatiei perfecte, negocierea investitiilor si trainingul muncitorilor sunt destul de dificile si necesita mult timp, toate acestea intr-o perioada in care companiile se lupta pentru a castiga comenzi care cer o inalta finete tehnica.
Raritatea companiilor extrem de cunoscute in industria de profil face ca preluarea unor constructori navali de dimensiuni mai mici sa fie foarte atractiva pe o piata pe care o impart firmele coreene cu rivalele lor din China, precum China State Shipbuilding si Guangzhou Shipyard, care ar putea sa le prinda foarte curand din urma. Cererea pentru vase de transport al combus-tibililor si petrolului si pentru centrale electrice construite in largul coastelor, sector dominat de Daewoo, va ramane la acelasi nivel datorita pretului ridicat al petrolului. Acest lucru ii va acorda companiei care detine controlul asupra Daewoo o oarecare protectie in fata fluctuatiilor din industria navala. Insa analistii se tem de cresterea riscului ca multi cumparatori sa plateasca un pret prea mare pentru active care nu par sa aiba un viitor promitator.
Cresterea numarului total de comenzi existente pe piata, care a ajuns la aproape 10.000 de vase in intreaga lume pana la 1 august, nu mai este atat de ridicata, intr-o perioada in care comertul mondial incepe sa fie afectat de incetinirea economiilor, iar preturile bunurilor de consum se stabilizeaza.
Numarul total de comenzi de nave efectuate in perioada ianuarie-iulie a acestui an a scazut cu 37%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit celor de la Clarkson Research. Criza creditelor inregistrata la nivel mondial are efecte negative si asupra viitorilor proprietari de nave care se confrunta cu probleme serioase in obtinerea finantarii, fapt care duce la anularea multor comenzi. Insa cea mai mare problema este cresterea pretului otelului. Otelul de calitate superioara si-a majorat pretul cu aproape doua treimi de la ultimul varf de crestere din 2005, acest ritm fiind mult mai rapid decat cresterea pretului noilor vase in aceeasi perioada.
Potrivit asteptarilor analistilor, pretul otelului ar putea sa creasca in continuare, in special din cauza materiilor prime mult mai scumpe, urmand sa se stabilizeze abia in 2010.
Actiunile Daewoo Shipbuilding au fost afectate de previziunile sumbre, asa ca au scazut la mai mult de jumatate fata de varful inregistrat in octombrie 2007. Anuntul ca 50,4% din titluri ar putea fi vandute pentru a stabiliza situatia si pentru a dubla valoarea de piata a companiei nu a ajutat prea mult la redresarea actiunilor.
Totusi, estimarile pe termen lung sunt in favoarea companiilor mari si care beneficiaza de expertiza eficienta. Producatorii capabili sa construiasca vase foarte bune din punct de vedere calitativ, precum cele utilizate pentru forari marine sau navele petroliere, ar putea sa isi creasca valoarea in perioadele de dificultate, spun analistii.
"Bipolarizarea acestei industrii se va adanci", este de parere Sung Ki Jong, analist la Daewoo Securities. "Firmele sud-coreene au alocat pana la 80-90% din comenzi proiectelor pentru vase foarte mari si trebuie sa faca fata in continuare concurentei Chinei."
Tentatia de a plati foarte mult pentru activele unor companii importante ca Daewoo este foarte mare.
"Acesta nu ar fi cel mai bun moment pentru a te lansa in afaceri in industria constructiei navale", a afirmat Sanjeev Rana, analist la Merrill Lynch, care a mai adaugat ca "din punct de vedere strategic a venit timpul sa se ia adevaratele decizii", deoarece mai tarziu companiile s-ar putea sa nu mai aiba de ales.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
