Polemica în care s-au lansat mediul de afaceri şi guvernul, pe marginea taxelor plătite de companii şi de angajaţi, aduce în discuţie observaţii prezente în diverse studii cu privire la motivele care îi determină pe investitori să investească sau nu într-un loc sau o ţară anume.
România a coborât anul acesta pe poziţia 73 (faţă de locul 72 ocupat în 2012) în topul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri realizat de Banca Mondială, din cauza numărului mare de taxe şi a costului pentru conectarea la electricitate.
Premierul Victor Ponta susţine că România nu este ţara cu taxele cele mai mari, impozitarea fiind mai puternică în SUA şi în cele mai multe dintre ţările UE. Dar multe dintre studii arată că nu doar nivelul de impozitare este luat în calcul în cazul unei decizii de investiţie, ci chiar modul în care se face business într-o ţară. Dacă nivelul impozitării scăzut în cazul României este sau a fost un atu pentru investitori, nu acelaşi lucru se poate spune despre condiţiile generale care li se oferă acestora pe piaţa locală. Iar acest lucru se vede şi în poziţia ocupată de România în clasamentele internaţionale care notează uşurinţa de a înfiinţa o afacere sau de a o menţine.
România a pierdut 28 de locuri în ultimii cinci ani în topul mondial al statelor cu cele mai bune condiţii pentru înfiinţarea unui business, de la poziţia 45, obţinută în 2009, la locul 73 din prezent. Cele mai multe „bile negre“ ne revin pentru costul ridicat al conectării la electricitate, numărul mare de plăţi de taxe şi dificultatea obţinerii avizelor necesare construcţiilor, potrivit clasamentului Doing Business realizat anul acesta de Banca Mondială pe un eşantion de 189 de ţări. „În general, noi tindem să ne gândim la faptul că dacă am reuşit să progresăm puţin şi dacă am îmbunătăţit anumite procese sau am creat noi condiţii pentru mediul de afaceri, spre exemplu, locul pe care îl ocupăm în astfel de clasamente ar trebuie să reflecte strădania noastră. Totuşi, trebuie luat în calcul modul în care şi celelalte ţări se mişcă. Este adevărat, în ultimii 5-10 ani ne-am adaptat mult nevoilor mediului de business, dar alţii fac lucrurile mai repede decât noi. Noi facem un pas, ei doi“, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Cu toate că piaţa locală a pierdut constant teren în ultimii ani, din perspectiva adaptării nevoilor la mediul de business, astfel încât să atragă mai multe investiţii străine şi să creeze un mediu mai „prietenos“ pentru înfiinţarea unei afaceri, România a reuşit să devanseze ţări precum Moldova (locul 78), Croaţia (89), Serbia (93) sau Ucraina (112).
Pe primul loc în clasamentul realizat de Banca Mondială se află, la fel ca în ultimii patru ani, Singapore, unde contribuabilii au cinci taxe anual, faţă de 39 în România (dar cu 134 de plăţi de taxe). Raportul arată însă că în ultimul an România a reuşit să faciliteze procesul de înfiinţare a unei firme prin transferarea răspunderii privind emiterea cazierului fiscal de la Agenţia de Administrare Fiscală la Registrul Comerţului şi să reducă frecvenţa plăţii taxelor de la patru la două „tranşe“ pe an.
„Este normal ca România să stea bine la capitolul uşurinţă de a înfiinţa sau de a face un business, dar numai pentru cei care vin din străinătate şi cărora statul le oferă aproape toate condiţiile de care au nevoie. În cazul micilor antreprenori lucrurile stau complet altfel, autorităţile nu ştiu cum să le pună mai multe piedici, dar, din fericire, ei rezistă. În ce ţară se mai întâmplă ca o companie mare să aibă creştere de 27% în primele nouă luni ale anului? Păcat că nu îi ajutăm şi pe micii întreprinzători, pe românii care chiar fac inovaţie şi produc ceva fabricat în România“, este de părere Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
De altfel, şi raportul arată că România stă bine la durata de obţinere a unui credit, la protejarea investitorilor şi la uşurinţa cu care se poate înfiinţa o afacere. Pentru a deschide un business este nevoie de cinci proceduri şi de circa opt zile faţă de Ucraina, spre exemplu, unde antreprenorii trebuie să treacă prin şase proceduri şi să aştepte 21 de zile pentru a primi un aviz. Costul este însă mai mare în România - 2,4% din venitul pe cap de locuitor, în timp ce ucrainienii plătesc 1,3% din venitul per capita.
România este devansată în top de ţări vecine precum Grecia (pe locul 72) sau Bulgaria (58). Anual, bulgarii au 13 taxe, iar costul de înfiinţare al unui business este de 1% din venitul pe cap de locuitor. Contribuţiile sociale şi taxele salariale sunt şi ele cu 12% mai mici decât în România, dar şi salariul mediu net lunar este cu cel puţin 100 de euro mai mic pentru bulgari.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
