România a atras de la începutul anului 1,46 miliarde de euro din rambursările de la Uniunea Europeană, plăţile în primele şapte luni ale acestui an fiind duble faţă de perioada similară a anului trecut, când în conturile beneficiarilor intraseră 784 de milioane de euro. Cu toate acestea, autorităţile mai trebuie să trimită spre rambursare încă 5 miliarde de euro până la finalul acestui an, având în vedere că România trebuie să trimită doar pe parcursul acestui an cereri de rambursare de 6,5 mld. euro. În caz contrar, tot ce nu trimite până la această sumă poate fi pierdut, dacă regulile UE nu se schimbă, în cadrul procedurii de dezangajare automată de fonduri (tot ce nu ceri să ţi se ramburseze în baza cheltuielilor efectuate, într-o perioadă anume stabilită, se întoarce la bugetul UE).
Diferenţa majoră în evoluţia încasărilor de la UE a făcut-o absorbţia din luna iulie. Rambursările din iulie au crescut spectaculos, când au intrat în România peste 700 mil. euro, sumă aproape egală cu tot ce a atras România ca rambursări în primele şase luni ale anului şi mai mare decât tot ce a primit în 2012. De la începutul anului România a primit rambursări cu 329 mil. euro mai mult decât în întreaga perioadă a anului trecut, când României i-au fost rambursate fonduri de 1,13 mld. euro.
Dacă trendul se menţine în lunile ce vin, atunci şi bugetul consolidat va avea de câştigat pentru că, pe fondul ratei de absorbţie scăzute, cheltuielile statului cu proiectele cu finanţare nerambursabile au fost reduse, în primele şase luni din an, cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 5,2 mld. lei (1,1 mld. euro). Sumele cheltuite din bugetul consolidat cu proiectele UE trebuie recuperate de la Bruxelles pentru că, dacă nu sunt recuperate, ele intră în calculul deficitului bugetar. Pe fondul absorbţiei modeste din prima parte a anului, astfel de cheltuieli au fost reduse tocmai pentru a nu pune în pericol deficitul.
La rectificarea bugetară de la finalul lunii iulie, guvernul Ponta a trebuit să transfere aproape 1 mld. de lei din banii destinaţi proiectelor dezvoltate cu banii UE de la Ministerul Transporturilor spre Ministerul Dezvoltării. Practic, guvernul a mutat sume destinate unor proiecte derulate prin Ministerul Transporturilor, dar care aveau puţine şanse să avanseze, spre proiecte derulate de Ministerul Dezvoltării (care gestionează Programul Operaţional Regional - POR, cel mai avansat din punctul de vedere al absorbţiei) care se mişcă mult mai repede, putând, aşadar, să fie recuperate de la Comisia Europeană.
POR a avut o rată de absorbţie de 35% la finele lunii iulie (cu 1,3 mld. euro absorbite din bani europeni), în timp ce performanţa cea mai slabă a avut-o programul POS CCE (Creşterea Competitivităţii Economice, destinat în special mediului privat), care a avut o absorbţie de doar 6,7% (rambursări de doar 172 mil. euro).
UE a pus la dispoziţia României 19,7 miliarde de euro în perioada 2007 - 2013 prin instrumentele structurale, însă patru guverne – conduse de Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta – au demonstrat eşecul în gestiunea şi absorbţia banilor “gratis”. România s-a prăbuşit în criză din cauza gradului foarte redus al absorbţiei de fonduri europene, care ar fi trebuit să acopere scăderea dramatică a investiţiilor străine, a companiilor private şi a statului.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.08.2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels