Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă ca săptămâna viitoare, până pe 10 februarie, sentinta în cazul procesului legat de Roşia Montană să fie definitivată, existând posibilitatea ca statul român să piardă în acest dosar, ceea ce ar implica plata unor despăgubiri de cel putin 2 miliarde dolari.
În acest context, premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că a cerut în şedinţa de Guvern de miercuri ca ”toţi colegii care deţin informaţii şi care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocaţii care i-am avut în acest proces, astfel încât românii cu toţii să ştie adevărul”.
Premierul a adăugat că vor fi discuţii „cu cei care este posibil să câştige acest proces”, cu privire la plata despăgubirilor, dar că se aşteaptă să vadă care va fi suma stabilită de instanţă.
„Eu m-am obişnuit ca notele de plată să-mi vină mie, ca şi prim-ministru, pentru toate tâmpeniile făcute de alţii. După vaccinuri, şi astăzi fac şedinţă de Guvern ca să contractăm o firmă de avocaţi ca să putem să ne apărăm ca şi alte state din UE, înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…)Vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice şi administratiove luate ca România să piardă acest proces am să le pun la dispoziţie şi românii să ştie foarte clar cine a greşit în această speţă”, a declarat Marcel Ciolacu.
La rândul lui, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în primul rând trebuie aşteptată decizia instantei.
” Cred că în înţelepciunea lui, Guvernul şi-a luat măsuri de precauţie, şi-a angajat avocaţi şi aşa mai departe. Nu sunt parte a acestor discuţii”, a declarat Iohannis joi, întreabt cum comentează acest subiect.
Dosarul Roşia Montană are o vechime de 27 de ani, fiind pasat de-a lungul timpului de la un premier la altul. Rând pe rând, guvernele Boc, Ponta, Cioloş, au evitat să ia decizii în acest caz, de frica scandalurilor publice şi a protestelor.
În 2013, protestele din Bucureşti împotriva exploatării aurului de la Roşia Montana au durat trei săptămâni, după ce guvernul condus de Victor Ponta a aprobat proiectul şi l-a trimis spre aprobare în Parlament.
Povestea proiectului a început însă în 1998, când compania canadiană Gabriel Resources a cumpărat de la omul de afaceri de origine română Frank Timiş un drept de exploatare a unui zăcământ de aur din Roşia Montană, judeţul Alba.
În proiectul de exploatare a zăcământului, administrat de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), statul român are o participatie de circa 20%.
Gabriel Resources, care detine 80% din proiect, a declarat că a cheltuit peste 500 de milioane de dolari şi, atunci când nu a primit aprobările necesare pentru a începe exploatarea, a înaintat cazul către Centrul Internaţional pentru Soluţionarea Litigiilor de Investiţii (ICSID) al Băncii Mondiale de la Washington, solicitând despăgubiri de patru miliarde de dolari.
Principalii acţionari ai companiei canadiene sunt fonduri de investiţii şi furnizori de servicii financiare precum Kopernik Global Investors (17,1% din capitalul social), Tenor Capital Management (16,9%), Electrum Global Holdngs (13,2%), Paulson & Co (12,58%) şi The Baupost Group (10,8%), conform site-ului oficial al societăţii.
Acţiunile Gabriel Resources sunt tranzactionate la 0,45 dolari canadieni, fată de 0,21 dolari la începutul anului trecut.
Dosarul Roşia Montană este gestionat de Ministerul de Finante, care administrează în mod uzual dosarele de arbitraj international.
