Învăţarea experien­ţială este un concept care prinde tot mai mult avânt în România, şcolilele orga­nizând excursii în natură, astfel încât copiii să înveţe prin inte­racţiunea directă cu plantele, potrivit familiei Dîrjan, care a primit circa 1.500 de copii anul trecut în lanul de lavandă ecologică din Fetindia, judeţul Sălaj, iar în acest an, numai în aprilie, în săptămâna „Şcoala altfel“, peste 1.000 de copii vor veni să învăţe să planteze lavandă şi să facă cosmetice naturale.

Cooperativa Agricolă Bio Cătina, pusă pe picioare de cinci fermieri la sfârşitul anului 2016, a accesat fonduri euro­pene pentru a merge la târguri şi a se promova pe pieţele externe, astfel că a ajuns să vândă catină certificată ecologic şi produse ambalate şi procesate sub brandul Energyne în Elveţia, Coreea de Sud şi Singapore.

Bogdan Ghineţ, care deţine împreună cu doi parte­neri o fabrică de procesare a fructelor în judeţul Vaslui, la graniţa cu judeţul Iaşi, acolo unde iniţial el a început acti­vitatea, crede că micii pro­ducători ar trebui susţi­nuţi mai mult de către ma­rile lanţuri de magazine prin programe de listare a produselor mai întâi în câteva magazine regionale pentru ca produsul să fie validat de către consumatori, să fie văzut şi cumpărat, iar mai apoi producătorul să aibă puterea să deservească mai multe magazine, ba chiar să ajungă la nivel naţional.

Investiţia în irigaţii a fost prinsă în planul de buget făcut anual de managerii de ferme în ultimii cinci ani, mai ales în zonele în care există infrastructură principală, de teama secetei. Însă, în timp ce mediul privat s-a adaptat schimbărilor climatice, autorităţile întârzie să-şi îndepli­nească sarcinile, în unele cazuri, potrivit agricultorilor.

Cămara Pogană, un mic procesator de fructe şi legume fondat de familia Pogan în urmă cu circa şapte ani, a ajuns de la un mic magazin pe Transalpina să distribuie dulce­ţuri, uleiuri, zacuscă şi alte pro­duse în toată ţara, prin inter­me­diul magazinului online pro­priu, cât şi prin intermediul bă­căniilor din Alba, Cluj, Sibiu, Vâlcea, Suceava sau Bucureşti.

Cooperativa Agricolă Fermierul Moroşan, formată din cinci membri, dintre care trei activi, cultivă tomate bio pe o suprafaţă de circa două hectare în două sere şi livrează întreaga producţie în reţelele de magazine Lidl şi Kaufland. Anual, producţia ajunge anual la circa 23 kg/mp.

Băltirile au fost înlocu­ite de secetă, deşi în urmă cu cinci ani fermierii români din jude­ţul Vrancea nu ar fi prevăzut acest lucru, însă impactul schimbărilor clima­tice asupra agriculturii se vede în teren.

În prezent este tot mai greu să găseşti un tractor mecanic fără tehnică avansată, iar cele performante, care sunt dotate cu GPS ori camere video, ajung până la 1 milion de euro.

Naturleg Organic Farming, o fermă de familie care lucrează o suprafaţă de circa 500 de hectare, din care aproape 60 de hectare o reprezintă legumele, în locali­tatea Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa, vrea să atragă fon­duri europene pentru un proiect de investiţii de 3 mili­oane de euro în depozitarea şi condi­ţionarea legumelor, pentru a creşte prezenţa în super­marketuri.