♦ ZF derulează o companie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agro-alimentare.
România poate să stea la masa celor mai mari producători de alimente de la nivel european, având în vedere potenÅ£ialul agriÂcol care de multe ori aÅŸază Å£ara în topul celor mai mari producători de cereale sau legume, însă fermierii trebuie să investească în productivitate.
Iar creÅŸterea randamentelor cultuÂrilor este influenÅ£ată direct ÅŸi de sistemele de irigaÅ£ii, care ar trebui să împânzească toată Å£ara având în vedere că România are printre cele mai bogate reÅ£ele hidrografice de pe plan european. ÃŽn realitate, zone precum Dobrogea, care este înconjurată de ape, nu benefiziază de irigaÅ£ii, iar fermierii fie au investit în puÅ£uri din care să extragă apa pentru a iriga culturile, fie aÅŸteaptă la mila vremii.
„Avem nevoie de canale de irigaÅ£ii, altfel nu se poate face agricultură. Noi nu avem irigaÅ£ii în Dobrogea, eu am autorizaÅ£ii pentru trei puÅ£uri de mare adânÂcime. Atât. Acum ne confruntăm cu o secetă severă. Dacă facem agricultură la 200 de litri de apă într-un an agricol este imposibil să supravieÅ£uieÅŸti la costurile pe care le avem. Avem pierderi mari la hectare. Noi lucrăm terenuri undeva la jumătatea distanÅ£ei de la Cobadin ÅŸi Topraisar. Este foarte complicat, culturile de primăvare în zona de est a judeÅ£ului sunt aproape comproÂmisă dacă nu vin ploi. O să avem un an ca 2020“, spune Sezai Curtali, fermier din judeÅ£ul ConstanÅ£a. El lucrează 2.700 de hectare de teren agricol. Conform ultimelor date, din 420.000 de hectare de teren agricol în judeÅ£ul ConstanÅ£a doar 53.000 de hectare sunt irigabile, adică se pot iriga efectiv. La nivel naÅ£ional, mai puÅ£in de 10% din suprafeÅ£ele agricole din România se irigă. Conform ultimelor date ale AgenÅ£iei NaÅ£ionale de ÃŽmbuÂnăÂtăţiri Funciare (ANIF), România irigă peste 858.000 de hectare din cele 5,4 milioane de hectare. ÃŽn total, România are preÂgătite pentru irigaÅ£ii 1,4 miliÂoane de hectare, iar fostul prim-ministru Nicolae Ciucă spunea la începutul anului că vrea ca cifra să ajungă la 2 milioane de hectare în acest an. Dacă s-ar iriga, de exemplu, 2 mil. ha, producÅ£ia de cereale ar urca cu 30%, conÂform ultimelor date de la fermieri.
Iar de sistemul de irigaţii nu depinde doar producţia de cereale, unde chiar şi în ciuda vremii România reuşeşte să rămână pe linia de plutire, ci şi sectorul horticol.
Vasile Lungu, proprietarul Domeniile Lungu, business activ în producţia de cereale, cartofi, dar şi în horticultură, zootehnie şi agroturism, crede că irigarea poate să crească producţia terenurilor cultivate cu trei tone de produs la hectar în comparaţie cu un teren neirigat.
„Cred că statul ar trebui să investească în construcţia barajelor în zona montană şi de deal. Astfel am putea să rezolvăm şi o parte dintre problema energetică, iar apa pe curbe de nivel, să vină gravitaţional la fiecare fermă. Avem condiţii naturale, dar trebuie să avem şi un pic de minte“, a mai spus Vasile Lungu.
În ultimii ani, fermierii au înţeles nevoia de investiţii în sistemele de irigaţii având în vedere schimbările climatice, dar şi competiţia tot mai acerbă pe piaţa europeană a produselor alimentare. Fermierii locali nu mai joacă singuri, ci luptă să ajungă pe mesele românilor cu fermieri din alte ţări precum Polonia, Turcia sau Spania, astfel că investiţiile în noi tehnologii sunt esenţiale.
„Avem irigaţii prin aspersie pentru culturile în câmp pentru varza, ardei etc, dar şi prin picurare. Cele prin picurare le folosim atât în spaţiile protejate cât şi în câmp, acolo avem şi staţie de fertirigare. Noi avem un sistem automatizat, cel puţin unde avem comasat terenul. În câmp irigăm noi manual cu motopompe. La noi orice extindere a fermei înseamnă investiţii în irigaţii. Fără irigaţii nu are rost să te extinzi. Unde platezi răsad, nu poţi avea cultură fără irigaţii“, spune Viorel Tămaş, inginer horticol în cadrul fermei Colina Farms, o fermă de legume ecologice cultivate în spaţii protejate (solarii) din judeţul Cluj, care comercializează producţia exclusiv către clientul final. Ea avea anul trecut o suprafaţă acoperită cu solarii de 5.000 mp şi îşi propunea să ajungă la peste 10.000 mp. De asemenea, compania produce în câmp cartofii, morcovii şi ţelina, pe o suprafaţă de 5 hectare.
Marius Eftene, marketing manager în cadrul Netafim, unul dintre principalii jucători din piaţa de soluţii inteligente de irigare, spune că în cazul suprafeţelor mici cultivate în câmp se merge în principal pe sisteme de irigaţii prin picurare sezoniere, dar că fertilizarea prin irigaţii este deficitară. Iar fermele mari de regulă apelează la sisteme mai avansate, automatizate, cu sistem de fertirigare, cu staţie meteo etc.
„Partea de irigaţii nu înseamnă doar un echipament. El trebuie personalizat pentru fiecare situaţie în parte, ceea ce nu prea se întâmplă în România şi de aici şi lipsa de eficienţă în multe cazuri. Este vorba şi de metalitate şi de investiţii. Investiţia într-un sistem de irigaţii se amortizează chiar şi din primul an. De ce ? Pentru că irigatul este cam singura măsură care poate dubla sau chiar tripla producţia“, a spus managerul, care adaugă că investiţiile în sistemele de irigaţii sunt cele care pot aduce mai departe noi investiţii. „Din moment ce ai sistem de irigat ai o predictibilitate, nu prea mai depinzu de vreme. Vei ştii măcar în medie cam cât pot să produci pentru că nu mai depinzi de natură. Poţi să-ţi faci un plan de viitor pentru afacere mult mai preciz“, a adăugat Marius Eftene. Investiţia minimă într-un sistem de irigaţii prin picurare se situează între 500-1.000 de hectare, iar cu cât proiectul este mai complex costurile pot creşte la 5.000 de euro pe hectare sau chiar să depăşească. De altfel, sistemul de irigaţii prin picurare este din ce în ce mai folosit pentru că creşte eficienţa cu care se foloseşte apa.
„Tehnica de irigaţii prin picurare asigură cel mai redus consum de apă. Modelul israelian este de aplicare a udărilor prin picurare în câmp deschis şi din câte ştiu ei deţin supremaţia în acest domeniu. Iar olandezii de în supremaţia în sistemul de picurare în spaţii protejate", spunea recent Daniel Bucur, profesor doctor în cadrul Universităţii de Ştiinţele Vieţii Ioan Ionescu de la Brad.
Şi Marius Petrache, director general al Marcoser, companie care cultivă 3 hectare cu legume în câmp şi în solarii în Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară, spune că cel mai eficient sistem de irigaţii pentru o mai bună gestionare a apei este cel prin picurare, subliniind că se reduce consumul de apă şi de energie faţă de metodele clasice de irigare. „Fără sistem de irigare prin picurare nu prea vorbim de legumicultură profesionistă. Cred că legumicultorii au fost primii care au adaptat noi tehnologii în ceea ce priveşte irigarea culturilor. Trebuie să luptăm de la egal la egal cu aceleaşi arme cu agricultorii din alte ţări“, a spus managerul. Marcoser are în portofoliu inclusiv inputuri agricole, sisteme de irigaţii, folii profesionare sau unelte. „Deocamdată, în legumicultură nu am ajuns la gradul de automatizare când vorbim de recoltare şi atunci ne ducem să automatizăm tot ce se poate până la recoltare şi anume irigarea, fertilizarea, aerisire şi aici mă refer la fermierul obişnuit, nu la fermele care necesită investiţii foarte mari. Fermierul obişnuit este baza, el ne asigură legumele pe masă tot timpul anului“. Marius Petrache spune că deşi fermierii nu conştientiează nevoia investiţiilor în automatizare, sunt forţaţi să facă astfel de investiţii, mai ales în contextul lipsei forţei de muncă.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZÄ‚-TE