Interesul tot mai mare pentru produse artizanale locale a generat un nou model de business pentru antreprenori, pe măsură ce clienţii doresc să înlocuiască şampania franţuzească cu vinul românesc sau cozonacul italian panettone, cu cel tradiţional românesc.
Grupul de restaurante Kane a adunat circa 40 de mici producători locali, furnizori ai industriei de ospitalitate ÅŸi jucători din HoReca, pe platforma localnicii.ro ÅŸi a vândut deja peste 9.000 de produse realizate de aceÅŸtia în ultimele luni. IniÅ£iativa vine într-o perioadă dificilă pentru industria HoReCa ÅŸi pentru furniÂzorii acesteia, multe dintre restauÂranÂtele, barurile ÅŸi cafenelele locale fiind închise sau funcÅ£ionând la capacitate mult redusă.
„Ideea pentru platforma localnicii.ro a venit după cel de-al doilea lockdown din octombrie, când ne-am trezit în faţa situaţiei, că ceea ce noi şi partenerii noştri nu mai putem face ce ştiam noi. Am pus la punct o strategie prin care să putem vinde ce cumpăram noi de la ei, de la vin la alimente. Totul a pornit de la ideea că vine Crăciunul şi de la faptul că oamenii vor dori să cumpere cadouri. Am vrut să facem Cutia cu Localnici, o alternativă la cutiile cu cadouri care de obicei conţin produse din afara ţării. Am venit cu produse locale, cool, cu oameni din aceeaşi generaţie cu noi, noua generaţie a artizanilor. Cei de la CEC Bank ni s-au alăturat încă de la început, au fost alături de noi şi au fost esenţiali în strategia de a pune pe picioare proiectul“, a spus Răzvan Crişan, cofondator al grupului Kane, care cuprinde localuri precum restaurantul de fine dining cu acelaşi nume, pizzeria Mamizza şi Mercato Comunale, o piaţă unde se organizează evenimente în sezonul estival şi în cel de iarnă.
Printre cei listaţi din platformă se numără producătorul de ciocolată, zacuscă şi dulceţuri Idicel, producătorul de ceai Gadal Tea şi restaurantul Le Bab din centrul istoric.
„Lucrăm cu 35-40 de mici producători, iar planul este să ajungem la peste 90 de astfel de businessuri pentru care să aducem nu doar imagine, ci şi vânzări. Un „Like“ pe Facebook e simpatic, dar nu plăteşte chiria. Vânzările în decembrie au mers mult peste aşteptările iniţiale, am ajuns la 9.000 de produse vândute. Aveam două formate de cutii, cu 12 şi 8 produse, printre care dulceaţă, vin, biscuiţi pe care îi făceam la Kane sau bezea. Acum am venit cu un nou pachet, Cutia cu Localnici de Îndrăgostiţi de această perioadă cu 14 februarie, Dragobete, 1 şi 8 Martie. Vom mai veni cu o ediţie pentru Paşte. Noi vrem să venim cu o alternativă de foarte bună calitate, cu produse locale, contemporane şi cu lucruri de care să fii mândru că le-ai făcut cadou“, a explicat Răzvan Crişan.
În condiţiile în care mulţi au rămas acasă şi nu au mai plecat în concedii din cauza pandemiei, clienţii au fost mai interesaţi de produsele cumpărate, iar acest lucru a susţinut acest nou model de business.
„Am văzut o preocupare din ce în ce mai mare a clienÅ£ilor în ceea ce priveÅŸte calitatea produselor cumpărate, mai ales în marile oraÅŸe. Sunt interesaÅ£i tot mai mult de calitate, de originea produsului, de impactul pe care îl are asupra unui producător. Astfel de lucruri nu erau considerate la fel de importante până acum. ÃŽn această perioadă industria ospitaÂlităţii a fost lovită, dar a creat oportunităţi în alte domenii. Sunt antreprenori care au avut un an bun în 2020. Impactul asupra producătorilor, în special în cazul celor mici, a fost unul mare, au vândut mai mult decât estimau ei iniÅ£ial, iar în cazul celor mari a permis schimbarea mentalităţii de cadou, faptul că am arătat că ÅŸi produsele locale pot fi la un nivel similar cu cel regăsit în cazul unor producători din FranÅ£a, Spania sau Italia“, a explicat cofondatorul grupului Kane.
Grupul Kane a crescut ca business de la 5 milioane lei în 2018 la 8 milioane lei în 2019. Mai mult, estimările pentru anul 2020 erau că vânzările vor ajunge la 10 milioane lei, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat în contextul pandemiei de COVID-19.
„Anul 2020 a fost unul provocator pentru industria ospitalieră. A fost precum un tsunami, iar noi eram precum turiştii de pe plajă. Sectorul public ne-a promis un ajutor, dar am fost duşi cu zăhărelul. Noi avem un nou model de business peste noapte, clienţi speriaţi, un sector public care explică faptul că au alte probleme. Dacă funcţionarii sau miniştrii au opţiunea de a-şi da demisia, noi ca antreprenori nu putem face acelaşi lucru deoarece avem o datorie faţă de colegi, clienţi şi bănci să găsim o soluţie. Spre exemplu noi am cerut TVA înapoi în luna martie, dar nu s-a întâmplat nimic mai departe“, a spus Răzvan Crişan.
De partea cealaltă, el a subliniat că erau necesare măsuri suplimentare în cazul HoReCa, precum includerea personalului în etapa a doua a vaccinării contra Covid-19.
„În cazul vaccinării, nu am înţeles de ce personalul care lucrează în industria ospitalităţii a fost pus la coada priorităţilor, cu toate că eram consideraţi un sector de risc. Aşa cum s-au deschis şcolile, dar nu s-au vaccinat profesorii, şi restaurantele se deschid, dar nu au prioritate la vaccinare“.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZÄ‚-TE