ZF Real Estate by Storia.ro. De ce să investeşti în clădiri istorice? Ana Rubeli, „un influencer cultural“ axat pe poveştile clădirilor istorice, crede că acestea pot deveni investiţii profitabile, care aduc şi un beneficiu de imagine companiilor sau instituţiilor ce aleg să le locuiască

„Mă bucur să văd în ultima vreme că clădirile istorice ajung să devină investiţii şi să devină foarte active pe piaţa imobiliară. Există proiecte de peste 1-3 milioane de euro care ajung pe piaţă şi pot deveni fie sedii de ambasade, sedii de clinici spectaculoase, sedii de case de avocatură. Practic, în momentul în care cumperi o clădire istorică, îţi asociezi imaginea cu o clădire care a rezistat timpului, a rezistat istoriei, astfel că devii sinonim cu rezistenţa, valoarea, istoria, cultura, arta şi înrădăcinarea, spun asta eu şi o spun practic şi cifrele care arată cum creşte valoarea în timp a acestor clădiri în momentul în care ele sunt restaurate corect şi îngrijite“, a spus Ana Rubeli, fondatorul asociaţiei Aiciastat, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

Obiectivul proiectului Aiciastat este de storytelling cultural, de a pro­mova patrimoniul în toate formele sale, organizaţii şi proiecte sustenabile pe canelele de social media ale aso­cia­ţiei. Prin intermediul asociaţiei, Ana Rubeli se ocupă de promovarea clă­dirilor istorice şi a personalităţilor legate de acestea, de promovarea bran­durilor sustenabile, a proiectelor cul­turale, a festivalurilor şi a organi­za­ţiilor care protejează la rândul lor patrimoniul şi organizează, de asemenea, tururi ghidate, vânători de comori şi recitaluri de muzică clasică în zone istorice.

„Aiciastat este o plăcuţă memorială virtuală în online. Practic, povesteşte ce se află dincolo de zidurile clădirilor istorice, ce se află dincolo de faţade aparent neinteresante, pentru a reface cumva relaţia afectivă între noi şi oraş. Cum putem înţelege povestea clădirilor dacă nu le citim în online, dacă nu ne asaltează practic poveştile pe care noi le spunem pentru a reînnoda această relaţie afectivă şi pentru a ne face să le respectăm şi să le iubim mai mult?“, descrie Ana Rubeli raţiunea asociaţiei Aiciastat. Iar dacă iniţial credea că publicul ce va fi interesat de aceste istorii va fi limitat, în prezent peste 50.000 de urmăritori au ajuns să urmărească poveştile acestor clădiri în mediul online. Treptat, proiectul, a străbătut şi graniţele online-ului şi a prins şi o faţă juridică, respectiv asociaţia culturală Aiciastat, prin care au început demersuri de valorificare a patrimoniului. În cadrul evenimentelor pe care le realizează offline au ajuns la un public de peste 1.500 de participanţi. Aceste evenimente constau, mai exact, în aducerea publicului în clădiri de patrimoniu – iar acolo încearcă să recreeze atmosfera din perioada respectivă contopind zona de muzică clasică cu poveştile de patrimoniu. Este un public cu o vârstă medie de 35 de ani, pasionat de istorie, de cultură, care uneori lucrează în multinaţionale, dar care are această apetenţă pentru arhitectură şi pentru frumos.

Cine poate investi în astfel de locuinţe? „Putem spune că este vorba despre clienţii cu posibilităţi peste medie pentru că, din păcate, aceste clădiri, mai ales cele din centru, sunt într-o situaţie jalnică, dar există numeroase clădiri care se află pe ringul adiacent centrului, care sunt într-o situaţie foarte bună şi astăzi. Sunt doar clădiri cu obiectiv comercial, nu mai au rolul de clădiri rezidenţiale, precum îl aveau odinioară, deşi ar putea foarte bine să o facă.“ Procesul de reconversie dintr-o clădire comercială într-o clădire rezidenţială nu este foarte dificil, spune ea. Într-adevăr, trebuie verificat foarte bine regimul de urgenţă al clădirii, dacă imobilul respectiv are risc seismic sau nu - aceasta fiind principala problemă a Bucureştiului. „Pe de altă parte, o clădire pe verticală este extrem de fragilă în faţa unui cutremur şi de cele mai multe ori, clădirile cu regim de înălţime PĂ1, cu mansardă, sunt mai rezistente. Structuriştii şi arhitecţii trebuie să colaboreze astfel încât să vină să facă această hartă seismică a Bucureştilor, care din păcate nu există, şi apoi fiecare dintre noi, în funcţie de risc, să vină să să-şi aleagă locuinţa preferată. Dar repet, clădirile noi sunt uneori mai supuse riscului decât cele vechi din perspectiva materialelor de construcţie, modului în care au fost ridicate, poate faptului că astăzi, din păcate, uneori se construieşte repede din diverse considerente financiare.“

Dincolo de aspectele financiare, clădirile vechi sunt însoţite şi de un beneficiu ce ţine de sustenabilitate: „În momentul în care investim în clădiri vechi suntem automat mai prietenoşi cu mediul, pentru că a investi într-o clădire veche îţi aduce atât doza aceasta de siguranţă, dar şi faptul că nu mai foloseşti materiale noi, nu demolezi ceva, nu emiţi noxe, ci refoloseşti astfel încât să îi oferi clădirii respective încă 50 - 100 de ani de viaţă. Şi aspectul acesta este important cred eu, atât pentru persoane private care sunt orientate către sustenabilitate, cât şi pentru investitorii persoane juridice“.