In timp ce unii primesc pensii generoase fara ca nimeni sa-icontroleze, pe altii medicii ii asteapta la cabinete pentruevaluarea paraliziei. Cam asa se face controlul persoanelor cuhandicap in Romania, intr-un sistem prost reglementat, carefavorizeaza coruptia. Fenomenul ajutoarelor sociale are sicomponenta venitului minim garantat, pe care in Romania il primescmulte persoane cu stare. Beneficiari cu vile si masini de top, maimult plecati in strainatate. Asistentii sociali se tem sa facaanchete. Prefera sa stea departe de ei desi statul le da lunar 20de milioane de lei unor oameni care traiesc in vile si conducmasini de lux, dar care si-au ridicat adeverinte pentru copiii lordiagnosticati cu diverse forme de handicap.
Sotii Berca sunt rudari si au 2 fete care au cate trei copii.Fiecare a scos certificate de handicap pentru doi dintre ei, iarajutorul social incasat lunar de fiica cea mare de exemplu ar faceinvidios orice anagajat - 2.030 de lei pe luna. Sora mai mica,primeste de la stat cu 30 de lei mai putin, adica 20 de milioane delei vechi pe luna. Sustine ca masina din curte nu e a ei sau asotului, ci a unui frate, iar casa cu etaj e ridicata cu banicersiti in Occident. Membrii familiei nu vor sa le fie filmateproprietatile.
Primarul comunei Bujoreni, Alexandru Rosu, sugereaza ca acesticopii cu handicap ar fi rezultatul casatoriilor intre rude. "Noi nuputem sa ne bagam, sunt degenerati din tata in fiu…."
In comunitatea rudarilor din Bujoreni din 600 de locuitori 400aveau anul trecut certificat de handicap. Dupa un control numarullor a scazut la jumatate. "In casile astea moare lumea de foame!" -striga ei acum. In casele in care lumea moare de foame nu prea maista nimeni. Multi copii cu handicap au fost trimisi de parinti inFranta, Anglia sau Italia la cersit, insa cei ramasi in taracontinua sa incaseze ajutor social pentru ei. Presa londoneza adezbatut pe larg acest subiect. Invatatorul din comuna, VasileEnache, spune ca micutii sunt doar un paravan. Parintii incaseazabanii si in loc sa le cumpere haine sau mancare ii cheltuiesc labarurile din comuna. "Parintii si bunicii le iau banii si vedetiunde se duc cu ei, la birt…si la noi la scoala vin copiiisubnutriti, neimbracati…"
La nivel national autoritatile spun ca nu pot face ordine inrandul persoanelor cu handicap inchipuite decat daca vor modificalegislatia. Trebuie introduse masuri mai restrictive, mai multereexaminari medicale intr-un an, nu una cum este prevazut acum, sio mai buna colaborare intre autoritatea locala si comisiile despecialisti. In urma controalelor, la buget s-a facut o economie dedoar 25% dupa sistarea platilor pentru falsi nevazatori sau faradeficiente fizice.
Daca la Bujoreni autoritatile evita sa verifice situatiaasistatilor pentru ca isi risca la propriu viata, in Arad persoanecu adevarat in necaz sunt fortate …sa-si demonstreze neputinta.Nicolaie Gag este imobilizat la pat. A avut doua accidentevasculare cerebrale si a paralizat de la sold in jos. Singur nupoate supravietui asa ca pina anul acesta a primit ajutor pentruhandicap gradul 1. Universul sau se rezuma la o singura camera si edependent de sotia sa, care il tine la curent cu ce se mai intamplape strada si il ajuta sa manance. De patru ani, Nicolaie n-a maicoborat din pat si totusi comisia vrea sa-l vada in carne si oasela expertiza. Pentru ca n-a putut sa ajunga i-a fost suspendatcertificatul. Nu mai primeste indemnizatie si cei doi se bazeaza pepensia femeii. "Dl presedinte de la Comisia de handicap i-a datdecizia asta ca are capacitate de munca procentuala!", spune sotiasa, Maria Gag. Adica la un moment data ar putea lucra. Handicapulsau e generat de o afectiune si astfel nu e considerat permanent,cum este de exemplu o paralizie in urma unui accident auto.Presedintele comisiei sustine ca dupa lege omul trebuie sadovedeasca periodic daca are o deficienta fizica.
Asadar statul incurajeaza impostura, minciuna si risipa in vremece oameni necajiti raman fara ajutor. Autoritatile inchid ochii lacazurile cu adevarat disperate si prefera sa plateasca sume imensepentru oameni care au transformat ajutorul social intr-o sursapermanenta de venit.
In fiecare an aproape 20 de milioane de euro ajung sub forma devenit minim garantat la cei care nu au locuri de munca. Romani cares-au obisnuit cu acest statut si care nu fac nimic pentru a-sidepasi conditia de asistati.
Cristian si Constanta au trei copii. El are 27 de ani, ea 30.Desi sunt in putere nici unul nu munceste. Traiesc in 2 camarute,impreuna cu bunica femeii, intr-o colonie de langa Calimanesti, peun mal al Oltului. Camere mici si mizere, insirate langa un dig larau, la care a lucrat cu multi ani in urma barbatul. Era o perioadabuna, acum munceste pe unde gaseste, cu ziua. Ea n-a lucratniciodata. Cel mai mult sufera copiii care de altfel prinalocatiile lor sustin financiar familia. Se multumesc cu cinci sutede lei asa cum statul se multumeste sa le dea in schimbul unor orede munca in folosul comunitatii pe care insa aproape nimeni nu leonoreaza. Cand vine vorba de copii si scolarizarea lor, cei doiinvoca tot saracia. Cel mare la noua ani a fost trimis la scoala casa mai poata incasa alocatia. Ceilalti n-au fost inca inscrisi lascoala desi au varsta la care ar trebui sa stie deja sa citeasca.In fata locuintei un vecin ii da fiului cel mare o bucata de paine,iar baiatul are grija sa le dea si fratilor mai mici.
Anul trecut inspectori de la Ministerul Muncii au controlat3.100 de primarii si au anual 38 de mii de dosare. Au ramas faraajutor cei cu vile, terenuri sau plecati la munca in strainatate.Economia la buget a fost de 13 milioane de lei, cam 10% din totalulplatilor. Cu siguranta sunt mult mai multi care beneficiaza ilegalde ajutoare, dar autoritatile se plang de lipsa de personal, iartabloul asistatilor cu averi e zugravit cel mai bine la Filiasi,Dolj. Filiasul a devenit cunoscut anul trecut cand zeci de familiiau ajuns cu dosar penal la politie pentru ca incasau ilegal sumedin venitul minim garantat. Au primit sute de mii de euro pentru caautoritatile locale nu i-au controlat. Nici n-ar avea cum, spuneviceprimarul care afirma ca doar trei angajati se ocupa de 18 miide asistati social. Una dintre cele care s-au bucurat de ajutorsocial afima acum ca n-a trait niciodata din banii aceia, dar dacatot i se dadeau de ce sa nu-i ia?
Pentru astfel de cazuri guvernantii au inasprit legislatia. Numai poti primi indeminzatie daca ai masina, teren de 500 de metripatrati sau pleci in strainatate. "Fraier am fost ca daca o puneampe alt nume nu ma prindea! Si acum zice ca trebuie sa aducem baniiinapoi, dar ei pentru o zi de munca cati bani ne da?"
Chiar si cu noile restrictii exista metode pentru a pacaliancheta sociala, cu respectarea legii. Proprietatile mele de laFiliasi pe numele unui var de la Braila si invers. In acest fel, enevoie de verificari extinse si o colaborare intre autoritatilelocale, lucruri care nu se intampla in Romania.
Astfel explica edilii si masinile cu numere straine ori munca lanegru. Asistatii accepta sa lucreze fara carte de munca stiind camai primesc ceva si de la stat care le acopera si asigurareamedicala.
Grajduri, Iasi. O buna parte dintre cei care si-au pierdutdreptul la indemnizatie stau aici, in acte nu detineau nimic,realitatea ii contrazice. In februarie, in comunitatea de rromiputini locuitori erau acasa. Palat langa palat, curti vaste cumasini scumpe trase la garaj si cativa tineri inabordabili. Netrimit la bulibasa. Ca sa nu piarda ajutorul nimeni din zona nurecunoaste ca ar pleca prin strainatate. Nimeni nu a verificat,banii au curs ani de-a randul de la vistieria statului. Unele vocivorbesc despre ei ca fiind masa electorala de care s-au folositpana acum alesii locali pentru a obtine voturi. Mai mult, uniidintre ei s-au folosit de functii pentru a-si ajuta rudele.
Romania e o tara de asistati cata vreme jumatate din populatieprimeste ajutor de la stat. 14% din PIB este alocat acestuisegment, procent considerat mic in comparatie cu tarile civilizate.Diferenta dintre noi si ei e ca in occident numarul asistatilor emult mai mic, iar programele de reconversie profesioanla sunt cuadevarat eficiente. La fel si controalele. Numarul asistatilor acrescut de la un an la altul asa ca si sumele alocate au crescutsubstantial. De la 582 de milioane de lei in 2003 la peste 8miliarde de lei şapte ani mai tarziu.
Sfidatori, la limita legii, dispusi oricand sa plateasca pentruun ajutor social lunar, romanii se descurca. Si cat timp sunt banide risipit de ce sa nu profite. Autoritatile isi permit sa aruncepe apa sambetei sute de milioane de euro in loc sa schimbe legea,sa faca controale si mai ales sa renunte la a mai finanta ocategorie de oameni transformati de lege in cazuri sociale lalimita legii.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea "România, teiubesc!" din 22 mai 2011
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
