Profesorul universitar Mihai Barbulescu, seful Catedrei de Istorie Antica si Arheologie din cadrul Universitatii clujene "Babes-Bolyai", cunoscut in special datorita studiilor sale consacrate Potaissei, este si presedintele Comisiei Nationale de Arheologie. In aceasta calitate, ne ofera o panorama asupra stadiului cercetarii arheologice in Romania.
- Cercetarea arheologica. Iata o ramura a stiintei care, la prima vedere, nu poate aduce profit economic. In aceste conditii, cum reuseste ea sa supravietuiasca?
- Impresia unora ca arheologia nu poate aduce profit este incorecta. Mai intai, destule tari castiga binisor din turismul arheologic. Pastrand proportiile, obiective arheologice care pot sa starneasca interesul avem, lipsesc investitiile "colaterale". Sper ca in curand sa se produca schimbari majore in acest domeniu, sper ca va veni timpul ca arheologia insasi sa fie finantata ca domeniu de interes economic. In al doilea rand, tezaurele statelor moderne, seifurile bancilor nationale, cuprind si piese arheologice, valori care au fost luate in seama in anumite situatii de natura financiara. Pe de alta parte, dincolo de aceste aspecte, imi place sa cred ca Romania nu va ajunge chiar pe culmile dezastrului spiritual incat sa abandoneze actele stiintifice si culturale asa-zis "gratuite", printre ele numarandu-se si cercetarea arheologica. Oricum, in ultimii ani, arheologia romaneasca a fost subventionata partial din investitii pentru obiective economice. In rest, santierele arheologice traditionale si cercetarile sistematice au fost finantate in cea mai mare parte de Ministerul Culturii si Cultelor, cu sume pe masura puterii financiare a acestui minister.
- Cati arheologi si cate santiere arheologice exista in prezent in Romania?
- Exista vreo trei-patru sute de arheologi, adica a zecea parte din numarul primarilor. O profesie mult mai rara decat cea de primar si mult mai putin banoasa. Aceasta cifra ii include pe toti cei care au dreptul sa faca cercetari arheologice, indiferent de institutia de care apartin (muzeu, universitate, institut de cercetari al Academiei). Prin urmare, cei care isi castiga painea exclusiv din practicarea arheologiei sunt si mai putini. Toate marile universitati din tara pregatesc specialisti in arheologie. La Universitatea din Cluj, unde de peste opt ani conduc Catedra de Istorie Antica si Arheologie, am reusit infiintarea unei sectii de istorie-arheologie, care are 25-35 de absolventi anual. Ei pot sa profeseze in invatamant sau sa devina arheologi, dupa ce se inscriu in Registrul Arheologilor. La nivelul tarii, specializarea in istorie antica si arheologie este absolvita anual de vreo doua sute de studenti. Universitatile din Marea Britanie produc o mie de arheologi anual.
Cat priveste santierele arheologice, in Romania functioneaza vreo cinci-sase sute, unele sistematice, de durata (pentru cercetarea "pur stiintifica"), altele de salvare si preventive (de descarcare de sarcina arheologica).
- In afara problemelor financiare, care sunt cele mai mari dificultati cu care se confrunta arheologia romaneasca?
- Furtul arheologic. Furtul de pe santiere arheologice aflate in lucru, furtul de pe situri arheologice cunoscute si furtul de piese arheologice din muzee si parcuri arheologice. Ma refer in primul rand la utilizarea ilegala a detectoarelor de metale. Lumea stie de sutele (poate miile) de monede de aur (celebrii cosoni) furate cu detectoarele din pamantul Sarmizegetusei dacice si vandute apoi in lumea larga. Ceea ce nu stie publicul romanesc este amploarea fenomenului si faptul ca nu e vorba numai de aur: s-au furat din siturile arheologice de la noi piese din metal comun de o valoare stiintifica mult mai mare decat a monedelor de aur, iar unele au fost deja achizitionate de muzee celebre pe piata externa de antichitati. Asta cu toate ca legea interzice detinerea si folosirea ilegala a detectoarelor de metale. Sunt apoi furturile din rezervatii si parcuri arheologice: o coloana, un capitel, o statuie antica sunt tot ce le lipseste noilor imbogatiti pentru vilele si peluzele lor. Si nu pregeta sa comande furtul. Recent au aparut departamente de politie a patrimoniului. Vreau insa sa-i vad la lucru si sa le vad rezultatele: detectoare confiscate, cautatori de comori amendati. As vrea sa vad primari si sefi de post pedepsiti cu cea mai mare asprime pentru ca doar s-au prefacut ca actioneaza pentru stoparea furturilor.
- Ce relatii au arheologii cu autoritatile administrative din teritoriu? Ii sprijina, ori, in cel mai bun caz, ii ignora?
- In principiu, legislatia actuala din domeniul arheologiei, a ocrotirii patrimoniului cultural in general, stipuleaza si ar trebui sa guverneze foarte clar "relatiile" dintre arheologi si autoritatile locale. In fapt, acestea exista numai in masura in care arheologul stie sa si le construiasca. Autoritatile locale nu cunosc, de regula, obligatiile legale ce le revin in domeniu. Probabil ca nici arheologii nu le cunosc toti. O primarie, un consiliu local ori judetean pot sau nu sa sustina financiar cercetarea arheologica, dar au obligatia ocrotirii patrimoniului arheologic. Din pacate, as putea da mai multe exemple de nepasare decat exemple de grija fata de patrimoniul arheologic. Stiu ca nu este usor sa convingi un primar ca si situl arheologic, muzeul, monumentul merita atentie, nu doar echipa locala de fotbal!
- Sunteti multumit de legislatia din domeniu? Este ea cunoscuta si aplicata?
- Legislatie specifica exista. Nu e perfecta, dar, ca si in alte domenii ale vietii romanesti, sunt de acuzat nu atat carentele legislative, cat aplicarea necorespunzatoare a legilor existente. Exista inca retinere in "a supara" puterea locala, interese de grup ori individuale care vin in contradictie cu legile patrimoniului cultural. Pe de alta parte, cred ca se face inca prea putin pentru prevenirea distrugerilor si furturilor. Daca o piesa furata poate fi, eventual, recuperata, in cazul distrugerii unui sit - printr-o "sapatura" clandestina -, nu mai ai aproape nimic de recuperat pentru stiinta. Iata de ce accentuez pe prevenirea acestor situatii. Probabil ca macar unii cautatori de comori se vor lasa pagubasi daca vor afla ca legislatia foarte recenta prevede confiscarea detectorului detinut si folosit ilegal si amenzi de pana la o jumatate de miliard de lei!
- Recent, la Cluj, a avut loc Sesiunea anuala de rapoarte a arheologilor romani. Cum se prezinta bilantul anului trecut? Exista pericole de natura istorica ce ar decurge din construirea autostrazii Brasov-Bors?
- Dincolo de cifre (au functionat in Romania 493 de santiere arheologice), as consemna pentru anul 2003 efortul colegilor mei in a-si indeplini sarcinile de cercetare. In ce priveste chestiunea distrugerilor pe care le-ar cauza siturilor arheologice autostrada, sunt convins ca daca toti partenerii (Guvernul, Ministerul Transporturilor, Ministerul Culturii si Cultelor, Comisia Nationala de Arheologie si colectivele de cercetare de pe teren) vor respecta prevederile legislative si contractele incheiate sau care se vor incheia, nu exista nici un pericol. Dar daca nu se vor respecta, daca se vor face presiuni in legatura cu termenele de executie a cercetarii preventive ori cu propunerile de descarcare, atunci cercetarea arheologica poate sa fie periclitata. Comisia Nationala de Arheologie trebuie sa formuleze un regulament al sapaturilor pentru descarcarea de sarcina arheologica, unde sa se cantareasca toate aspectele stiintifice, tehnice, economice, patrimoniale si etice. Cred ca este cel mai important lucru pe care-l are de facut in 2004.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
