Născut la 6 decembrie 1978, la Chisinău, în Republica Moldova,Dan Vidraşcu a urmat între 2000 şi 2004 Facultatea de ŞtiinţePolitice şi Administrative a Universităţii din Bucureşti. Din 1998este director general al Editurii Litera.
- Conduceţi Editura Litera de mai mulţi ani, dar de cevavreme constat o schimbare majoră, consider că în bine. Adică, deunde până nu demult Litera publica prioritar enciclopedii sau cărţiasemănătoare enciclopediilor, aţi pătruns fulminant şi în domeniultraducerilor literare, printr-o seamă de cărţi excelente. Care esteexplicaţia?
- Am fost şi rămânem printre cei mai mari editori deenciclopedii, dicţionare şi carte educaţională.
Lansarea colecţiei noastre de ficţiune este un rezultat firesc alcreşterii editurii şi lărgirii ofertei de titluri. A fost o ideemai veche, pe care abia acum am considerat că o putem realiza cusucces. Am început cu titluri puţine, dar alese cu mare grijă. Încolecţia PREMIUM, denumire care se referă atât la calitatealiterară, cât şi la formatul preţios, de colecţie, am publicat pânăacum Wolf Hall, de Hilary Mantel, titlu distins cu Premiul ManBooker 2009, cea mai mare distincţie literară pentru literatură înlimba engleză, Olive Kitteridge, de Elizabeth Strout, câştigătoarea Premiului Pulitzer 2009, Violoncelistul din Sarajevo, de StevenGalloway, carte publicată în 19 ţări şi care s-a bucurat de oprimire foarte bună în România, poate pentru ca românii au simţitatât de aproape drama asediului oraşului Sarajevo. În aceastătoamnă vor apărea Ţinutul pustiit, de Samantha Harvey, nominalizatla Premiul Orange pentru ficţiune 2009, Premiul Guardian pentrudebut 2009 şi Man Booker 2009, Nuanţe de cenuşiu, de Jasper Fforde,printre cei mai mari scriitori contemporani, Cheia lui Sarah, deTatiana de Rosnay, carte publicată în peste 40 de ţări şi care seaflă în topul celor mai bine vândute cărţi din SUA de aproape 2ani.
De asemenea, am lansat şi două colecţii menite a oferi publiculuiclipe de relaxare - Thriller şi Lady. Colecţia THRILLER a debutatcu Molima lui Guillermo del Toro (regizorul filmului "Labirintullui Pan") şi Chuck Hogan, Angelologia, de Danielle Trussoni, Aurulspartanilor, de Clive Cussler. În această toamnă continuăm cuDimiter, de William Peter Blatty, părintele cărţii "Exorcistul",Sfinxul, de T.S. Learner. În colectia Lady au apărut Ceva deîmprumut, de Emily Giffin, şi Petrecerea lui Ralph. După cum sevede, am ales autori consacraţi, dar şi nume noi care s-au bucuratde mare succes în întreaga lume. Publicul român a devenit mult maibine informat, se documentează în privinţa listelor de lectură şide aceea trebuie să fim competitivi şi să ţinem pasul cucititorii.
- Îmi amintesc ca, ani in urma, ati lansat un minunat CDcu peste o suta de carti majore din literatura romana (BibliotecaScolarului), destinate cu prioritate elevilor si scolilor. Ziarulde Duminica a prezentat la acea vreme pe larg initiativa dvs. Ceimpact a avut acel program, care necesita si existenta unorcomputere in respectivele scoli? Il continuati?
- A fost un proiect de succes, a stârnit multe întrebări şicuriozităţi, era inovativ pentru acea perioadă. Să ai 35.000 depagini de literatură la preţul de 40 de lei era o ofertă tentantăpentru cei deschişi opţiunii de a citi pe un ecran de calculator.Lucrurile au evoluat foarte mult între timp, apariţia tehnologieie-ink, folosită pe mai multe dispozitive, cele mai cunoscute fiindKindle şi NOOK, a revoluţionat industria editorială. Pe Amazon, ceamai mare librărie online, în cursul acestei veri au fost perioadecând vânzările cărţilor în format electronic le-au depăşit pe celeîn format tipărit. Intervalul foarte scurt în care publicul a prinsgustul acestor dispozitive a surprins pe toată lumea. Oferta esteînsă imbatabilă - un ecran fără lumină de fundal, care îţi oferă osenzaţie similară cu cea a lecturii pe hârtie, acces permenant laun număr de peste 600.000 de titluri, opţiunea de a citi un capitolde probă în câteva zeci de secunde, cumpărarea fiind la fel derapidă - toate sunt argumente foarte importante în favoareaformatului electronic. Cred că bătălia e defintiv câştigată, iarîntr-un viitor apropiat proporţia vânzărilor între cele douăformate se va inversa. Cartea tipărită va mai exista însă multtimp, la fel cum încă mai găsim discuri vinil. Dacă revenim laCD-ul de care aţi pomenit, conţinutul multor titluri dintre celeincluse în CD-ul "Literatura română" poate fi găsit acum pedispozitivul Iriver, un reader ce foloseşte o tehnologie similarăcu cea de la Amazon şi se vinde în România cu 100 de titlurigratuite de literatură română.
- Cum a afectat sau afecteaza criza EdituraLitera?
- Într-o măsură mult mai mare decât am fi estimat în 2008. Pe opiaţă editorială foarte slabă, aşa cum e cea din România,creşterile de după 2000 ne-au încurajat să extindem tot mai multoferta editorială. Părea că ne îndreptăm spre normalitate, spre unnivel al pieţei corelat cu populaţia acestei ţări. Din păcate, înultimii doi ani majoritatea librarilor au raportat scăderi alevânzărilor între 30-50%, o lovitură grea pentru toate editurile.Dincolo de criză, care în mod inevitabil va fi depăşită, avem însăun consum redus de carte, o realitate confirmată de mai multestudii. Văd acest lucru şi cu ochiul liber, plimbându-mă prin oraş- nu prea observ oameni citind prin parcuri, cafenele - o imagineatât de frecventă în alte capitale europene. Suntem mariconsumatori de bere însă...
- Selectia in plan editorial ajuta o editura sa rezistecrizei - spuneati relativ recent. Concret, cum faceti asta laLitera? Ce face un editor in vreme de criza?
- E mult mai atent la titlurile pe care le editează. Dacăvânzarea unui tiraj într-un interval de 12 luni, de exemplu, era operformanţă medie în anii trecuţi, acum acest interval se poatedubla, iar capaciatea editurilor de a finanţa respectivele stocurie mult mai redusă. Ne gândim deci de două ori la fiecare alegere şiîncercăm să avem un plan editorial mai redus, dar cu titluri deimpact mai mare. Mai mult ca oricând suntem în căutarea unei oferteideale în această perioadă. Coediţiile cu plata în avans au fostmult reduse, în general, cărţile de peste 100 de lei au înregistratscăderi mari în vânzări şi atunci încercăm să adaptămspecificaţiile volumelor pentru a avea un preţ de raft cât mairedus. Suntem mult mai precauţi şi cu tirajele volumelor, doartitlurile cu potenţial foarte mare le mai edităm în tiraje de 5.000sau mai mult, restul au revenit la clasicul 3.000.
- Sunteti una dintre editurile care vand carti la pachetcu anumite ziare. Unii nu agreeaza asemenea actiuni, dar cum levedeti dvs. din interior? In plus, cartile acestea "la pachet" seadreseaza, in general, unui public anume sau sunt carti oarecum de"popularizare", adica fara mari pretentii. Nu se ascunde aici si oprimejdie pentru carte?
- Nu este absolut nicio primedie, însă fabula cu struguriiacri se aplică perfect. Aceste proiecte funcţionează foarte bine demulţi ani în diverse ţări din lume, fără să afecteze în vreun felpiaţa clasică de vânzare în librării. Să ne uităm puţin pe cifre:tirajul mediu în România atinge 3.000 de exemplare în cel mai buncaz, iar o editură reuşeşte să vândă acest tiraj (mă refer aici înspecial la autorii clasici români şi la titlurile de literaturăuniversală din domeniul public) într-un interval de un an de zile.Un ziar reuşea să vândă în cursul anului 2009 peste 200.000 deexemplare dintr-un titlu similar într-o săptămână! Ne adresămîntr-o mare măsură unui alt public, unul care nu îşi cumpără cărţiîn mod tradiţional, nu vizitează librăriile decât accidental, darcare răspunde la o campanie masivă de promovare ce comunică şi unpreţ foarte atractiv. M-a surpins în aceste proiecte faptul cădeşi, la prima vedere, un titlu lansat printr-o asemenea campanieera foarte puţin vandabil şi prin canalele clasice cel puţin înviitorul apropiat, realitatea arată exact invers: vindem înlibrării mai multe exemplare din titlurile lansate cu ziarele decâtvindeam înainte să facem aceste proiecte. Din acest punct de vedereteoria cu ziarele care omoară piaţa de carte e absolut falsă. Suntconvins că marea majoritate a cumpărătorilor clasici de librărieachiziţionează şi proiectele chioşc, însă nu reprezintă decât ofoarte mică parte din publicul acestor proiecte editoriale. În cepriveşte partea a doua a întrebării, sigur că selecţia noastrămizează, în special, pe titlurile de interes pentru un public mailarg, nu îţi poţi permite să alegi titluri de nişă la tiraje dezeci de mii de exemplare, nu aş spune însă că sunt fără pretenţiiîn condiţiile în care am lansat cei mai mari autori români încadrul acestor colecţii, Enciclopedia Britannica, enciclopedii deartă şi arhitectură etc.
- Care au fost cartea de cel mai mare success sicolectia de cel mai mare succes?
- În mod tradiţional enciclopediile şi cărţile de nonficţiune îngeneral au vânzări mult mai slabe decât cele de ficţiune. Sper prinurmare că într-un an de acum înainte să ne putem lăuda cu cifreimpresionante şi pentru colecţiile noastre de literatură. Un titlucare ne-a luat însă prin surpindere a fost chiar prima enciclopediecumpărată de la celebra editură britanică Dorling Kindersley,Marile minuni ale lumii, din care am vândut peste 50.000 deexemplare, o cifră impresionantă pentru o enciclopedie ilustrată,de 64 de pagini. O colecţie de care suntem foarte mândri, editatăîn colaborare cu aceeaşi editură, este seria de ghiduri turisticeTOP 10. Am lansat 25 de titluri în această colecţie şi am vândutcirca 250.000 de exemplare. E probabil cea mai vândută serie deghiduri turistice din România.
- Litera a fost una dintre primele edituri care s-aulansat in cartea pe alt suport material decat hartia, anume pecd-uri. Ce planuri aveti in aceasta directie?
- Suntem deja furnizori de titluri pentru unii importatori dedispozitive electronice de lectură. Un dicţionar englez-român esteoferit gratuit prin magazinul Apple Store tuturor utilizatorilor deIphone şi Ipad. Am avut peste 12.000 de descărcări, o performanţăsurprinzătoare pentru o piaţă mică, compusă doar din utilizatoriiacestor device-uri. Pregătim acum şi un dicţionar explicativ pentruIphone şi o aplicaţie pentru citit cărţi pe telefon. Am lansat celmai mare portal gratuit de dicţionare, nodex.ro - aici oriceutilizator are acces la 11 dicţionare masive, de la explicativ labilingve sau tematice (de filme, muzică, artă). În câteva luni vomoferi spre vânzare cărţi în format electronic prin intermediulsite-ului editurii.
- Care credeti ca este viitorul cartii? Sunteti intabara celor care ca lumea nu mai citeste saudimpotriva?
- Se citeşte mai puţin, e absolut evident. Cartea e concurată dealte medii care pot fi surse de informare sau distracţie. Cred însăcă există o strânsă legătură între existenţa cărţilor şi cea aomenirii în general - le vom avea aproape atâta timp cât vomexista. Noile formate vor stimula, de asemenea, vânzările;preţurile mai mici, pe de o parte (Amazonul încearcă să impunăpreţul de 9,9 USD pentru marea majoritate a titlurilor electronice,spre indignarea unor mari edituri americane cu care se poartănegocieri aprinse de peste un an de zile), şi accesibilitateacărţilor aflate permanent la doar câteva click-uri distanţă vorajuta piaţa editorială.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
