Am avut recent o discutie cu un occidental despre problemele minoritatilor in Romania. Omul, un tip super ok, mi-a spus de la inceput: "Stiu, o sa zici ca noi, astia din vest, suntem exagerati!" Ca sa ma convinga ca nu este, cel putin, cazul lui, mi-a marturisit ca este si el tracasat de faptul ca, in State, cheia succesului pare sa fii lesbiana afro-americana.
Cu toate acestea, a inceput sa-mi puna intrebari de tatonare precum: "Nu crezi ca ar fi bine ca macar un ministru sa fie rrom?" I-am raspuns cu deplina sinceritate: cred cu tarie ca pe orice functie trebuie sa se afle cel mai competent individ care a putut fi identificat pentru respectiva pozitie, indiferent de etnie, religie, preferinte sexuale sau orice altceva. Cu alte cuvinte, i-am explicat, sunt de acord ca a fi homosexual nu este un defect, dar mi-ar fi inconfortabil sa accept ca este o calitate.
Prietenul meu capitalist nu m-a contrazis, dar a continuat tatonarea din alt punct: "Daca intr-o emisiune de televiziune exista public, ti s-ar parea normal ca, printre spectatori, sa fie si doi-trei rromi?". M-am abtinut sa-i semnalez ca insasi identificarea unei etnii prin aspectul ei exterior este o forma subtila de discriminare si am raspuns: "Aici pot fi de acord cu tine: daca se presupune ca publicul reprezinta, la scara, societatea, atunci, da, cred ca ar trebui sa fie de toate felurile. Dar asta pentru ca oamenii aia nu sunt adusi acolo pe baza unor calitati! Ceea ce nu este cazul ocupantului unui post, oricare ar fi el". Mi-a dat dreptate, dar a continuat: "Nu e normal ca un angajator sa refuze un candidat la angajare pentru ca este homosexual, nu?" Bineinteles ca nu, dar, pentru Dumnezeu, de ce ar trebui sa stie vreodata un angajator optiunile sexuale ale angajatilor!?
Inevitabil, discutia se intorcea mereu la etnii. La rromii care, intr-un fel sau altul, sunt defavorizati, in opinia amicului meu. La necesara discriminare pozitiva. Atunci am avut revelatia. Si i-am spus-o zambind: motivul pentru care Occidentul european si mai ales Statele Unite sunt atat de insistente in ceea ce priveste drepturile minoritatilor este acela ca au avut serioase probleme cu ele... O sacaitoare musca pe o caciula seculara. Cu cele mai bune intentii, fireste. Cu aceleasi bune intentii cu care s-au pus pe capul nostru sa nu ostracizam care cumva vreun minoritar de orice fel. Iar noi suntem cam plictisiti de faza asta, pentru ca noi n-am avut Ku Klux Klan.
tczarojanu@yahoo.com
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
