Exista intentia instituirii unei Zile a Culturii Nationale, la 15 ianuarie, data de nastere a lui Mihai Eminescu. N-am nimic cu sarbatorirea lui Eminescu (chiar daca fac parte dintre cei care nu cred cu tarie ca Poetul s-a nascut in aceasta zi, ci mai degraba cu doua saptam"ni mai devreme, cum sugereaza mai multe documente). N-am nimic nici cu alegerea lui ca simbol (desi multi ar putea gasi simbolul rom"nesc mai degraba in causticul si zeflemitorul Caragiale sau in cel putin alti trei-patru corifei, nu neaparat din lumea literelor).
Ce ma amaraste este ideea de Zi a Culturii Nationale. Si motivatia. Daca sunt autori care inca il contesta pe Eminescu sau il iau in derizoriu, o zi nationala nu le va schimba opiniile, ba poate chiar le va alimenta revolta. Cultura nationala este indisolubil legata de persoana lui Eminescu, indiferent ca accepta ori nu un grup mai mic sau mai mare din noile generatii. Sa impui (adica recurgerea la forta) o idee culturala e o prostie.
Ideea ca o zi pe an trebuie sa glorificam cultura nationala mi se pare c"t se poate de neproductiva. Poate chiar daunatoare. Ea s-ar alatura Zilei Minerului, a Metalurgistului, a Padurarului, a Betonistului, a Culegatorilor de Musetel si altei multimi de zile festive, c"t se poate de necesare si de benefice meseriilor respective. Sa ne inchipuim ca a fost adoptata si zeci si sute de functionari culturali (politruci?) se vor da de ceasul mortii sa organizeze manifestari peste manifestari, conferinte, expozitii, concerte s.a.m.d. doar ca sa bifeze o activitate obligatorie si sa iasa bine in fata sefilor ierarhici. In fond, aproape aceiasi oameni organizau evenimente similare cu un deceniu si jumatate in urma si cunosc lectia. Multe dintre aceste manifestari se vor incheia, cum e obiceiul locului, cu chiolhanuri ametitoare. Iar a doua zi cultura va fi uitata si lumea se va pregati de o alta zi de sarbatoare.
Mi se pare mult mai nimerit sa ne purtam ca si cum Ziua Culturii Nationale ar fi in fiecare zi. Asta inseamna proiecte lucide, atentie acordata meseriasilor domeniului, at"t de putini si de napastuiti, legi care sa o promoveze mai bine, un buget mai dolofan, clarificarea sponsorizarilor, care ar lua povara de pe umerii statului. Ar fi nu numai acte curajoase care ar ajuta cultura, dar implicit si acte patriotice. Ma tem insa ca alesii neamului vor prefera sa aiba inca o sarbatoare, pentru care se vor bate cu pumnii in piept conferentiind despre patriotismul lor fara limite. Iar intre timp cartile vor fi mai scumpe si vor ajunge din ce in ce mai putine in biblioteci, scriitorii vor primi praful de pe toba pentru manuscrisele lor, monumentele se vor degrada, santierele arheologice se vor inchide, teatrele vor fi mai putine, cu actori tot mai saraci etc. etc., in timp ce lumii i se va spune sa se bucure ca avem, in sf"rsit, o Zi a Culturii Nationale...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
