Pierderile provocate în 2023 de fraudele autorizate printre utilizatorii din România au fost de 16 ori mai mari decât în cazul fraudelor neautorizate, cu o medie de 619 lire sterline (3.577 lei) per caz, faţă de 34 lire sterline per caz, arată o analiză a Revolut.
Fintech-ul cu peste 40 de milioane de clienţi la nivel global, din care peste 3,5 milioane de clienţi în România, a dat publicităţii primul său raport global despre tendinţele înregistrate anul trecut în materie de fraude şi scam-uri, având la bază datele interne analizate de companie.
Astfel, după numărul de cazuri înregistrate, forma cel mai des întâlnită de fraude autorizate în România a fost cea a scamurilor de achiziţii (48%, în medie 244 de lire sterline per caz), dar tactica ce a condus la cea mai mare pierdere financiară medie per caz a fost cea a fraudelor de investiţii 1.041 lire sterline, în medie (22% din numărul total de cazuri de fraudă cu autorizare).
“Deseori, prin scamurile de investiţii, escrocii pun presiune pe victime şi le presează să trimită bani în conturile lor, oferind câştiguri greu de crezut. De aceea, înainte de a apăsa pe orice link sau de a trimite bani unui străin, e bine ca utilizatorii să-şi ia un timp de gândire şi să se întrebe în ce măsură respectiva ofertă ar putea fi o capcană”, spun oficialii de la Revolut.
Următoarea modalitate prin care utilizatorii au fost atraşi în capcane, în 2023, au reprezentat-o scamurile cu impersonare, care au condus la pierderi medii de 646 de lire sterline per caz (3% din numărul total al cazurilor). Scamurile cu oportunităţi de angajare au determinat pierderi medii per caz de 640 de lire sterline, afectând 19% din numărul total al victimelor, anul trecut.
Escrocheriile online reprezintă o ameninţare în creştere şi au generat, în 2022, pierderi de peste 1 trilion de dolari, potrivit GASA (Global Anti-Scam Alliance & ScamAdviser, raportul Global State of Scams). Datele Revolut arată că acest fenomen a continuat să crească anul trecut, pe măsură ce tipologia fraudelor s-a modificat, pe fondul intensificării tehnicilor frauduloase care vizează extragerea de detalii sensibile ale contului şi informaţii personale pentru a obţine câştiguri financiare. Infractorii financiari au continuat să facă apel la tactici sofisticate, cum ar fi site-uri web înşelătoare, lanţuri de plăţi în cascadă şi atacuri de inginerie socială pentru a păcăli victimele.
