După mulţi ani în care valuta a făcut „legea“ pe partea de creditare şi a dus la apariţia unui dezechilibru major în care împrumuturile în valută au ajuns să reprezinte peste 60% din total, a urmat o tendinţă de scădere care s-a accentuat în 2015 şi 2016, iar împrumuturile în lei au ajuns acum la 57%.
Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare, evoluţia fiind pozitivă din perspectiva debitorilor, care vor să evite expunerea la riscul valutar.
În 2009 - când criza financiară mondială îşi făcea simţită prezenţă în România, după perioada de boom a creditării şi a economiei - ponderea împrumuturilor în valută reprezenta circa 60% din total. Până în 2011, creditele în valută au urcat până la un vârf de 63,7%, pentru ca ulterior să urmeze o tendinţă descendentă, până la un minim de aproximativ 43% în 2016, conform datelor BNR.
Deşi în scădere, ponderea creditelor în valută rămâne încă suficient de ridicată, astfel că deprecierea leului este în continuare un subiect sensibil pentru români. Povara creditelor în euro devine tot mai greu de suportat odată cu deprecierea leului. Moneda naţională s-a depreciat în ultima săptămână, pierzând teren în faţa euro, iar cursul de schimb leu/euro a urcat peste pragul de 4,56 lei/euro, până la maximul ultimilor aproape cinci ani, contrar tendinţei regionale.
