Proiectul controversat al legii privind insolvenţa persoanelor fizice este la un pas de a fi adoptat, urmând să fie dezbătut mâine în Camera Deputanţilor, care este for decizional. Pe scurt, legea prevede ca un debitor care nu îşi mai poate achita datoriile să poată fi „ajutat“ cu un plan de rambursare pe 5 ani sub supravegherea unei comisii de insolvenţă.
„Sper ca mâine (marţi-n.red) legea să primească aviz favorabil şi miercuri să intre în dezbatere în plen. Proiectul include două proceduri: procedura administrativă şi cea de lichidare. A doua se face doar în faţa instanţelor când un debitor ştie că nu mai are nicio şansă de redresare şi cere lichidarea activelor.Prima presupune un plan de rambursare pe 5 ani cu posibilitatea de prelungire un an. Iniţial, partenerii internaţionali voiau un plan pe trei ani şi consider un succes că am reuşit extinderea termenului“, a spus pentru ZF deputatul Ana Birchall (PSD), iniţiatoarea proiectului.
Proiectul de lege privind insolvenţa personală a stârnit multe controverse de-a lungul vremii, principalele obiecţii venind din partea băncilor, care au susţinut că o astfel de lege ar putea încuraja datornicii să nu îşi mai plătească la timp datoriile. Riscul nu este asociat numai băncilor, ci tuturor categoriilor de creditori, care ar putea fi dezavantajaţi de o astfel de măsură, spun contestatarii măsurii.
Birchall spune însă că au fost prevăzute sancţiuni foarte dure pentru cei care fac abuz de această lege şi că scopul iniţiativei este acela de a îi proteja pe cei de bună-credinţă. Ea a declarat recent că o astfel de iniţiativă este benefică chiar şi pentru sistemul bancar, având în vedere că în prezent există multe persoane reticente faţă de creditele bancare, după ce au avut probleme cu plata împrumuturilor.
Totuşi, multe voci spun că o delimitare clară între o persoană de „bună-credinţă“ şi una de „rea-credinţă“ este greu de făcut şi că înainte de aplicarea legii este necesar un studiu de impact.
Ce vrea legea
Potrivit proiectului, insolvenţa personală poate fi cerută fie de persoana îndatorată, fie de creditor, cu respectarea anumitor condiţii. Pe durata procedurii este suspendată orice executare silită şi nu se mai acumulează dobânzi sau penalităţi.
Reprezentanţii FMI şi-au exprimat şi ei îngrijorarea cu privire la propunerea legislativă, spunând, într-o scrisoare, că adoptarea legii ar putea afecta stabilitatea financiară a ţării, dar Birchall spune că proiectul în forma actuală are susţinerea partenerilor europeni.
O altă critică adusă proiectului este aceea că ar putea duce la un blocaj al justiţiei din cauza numărului foarte mare de dosare care ar putea să apară. Astfel, proiectul a fost modificat şi se va ajunge în instanţă doar în cazul procedurii de lichidare, restructurarea datoriilor urmând să fie făcută sub supravegherea unei comisii speciale.
Comisia de insolvenţă, care va monitoriza rambursarea datoriei, ar urma să fie alcătuită din reprezentanţii unor autorităţi publice. În cazul unor probleme sau contestaţii se va ajunge până la urmă în instanţă.
„Am prevăzut iniţial ca procedura să fie sub controlul instanţelor judecătoreşti, iar eu, ca avocat, cred în continuare că este cea mai bună variantă. Totuşi, având în vedere avertizarea MJ şi CSM, că s-ar putea ajunge cu termenele la peste un an de zile, am mers pe varianta în afara instanţelor“, a explicat Birchall.