"Fereastra" de oportunitate de care ar fi putut profita Finanţele s-a închis la începutul acestei luni, după ce Polonia reuşise în ultima săptămână din octombrie să emită bonduri de 2 mld. dolari pe 10 ani cu cupon de 5% şi randament de 5,176%.
După mai multe întârzieri cauzate inclusiv de procedura selectării avocaţilor, proiectul lansării de bonduri în State a intrat în linie dreaptă săptămâna trecută, când pieţele acumulaseră din nou tensiuni puternice, iar prima de risc pentru România şi pentru majoritatea ţărilor din regiune începuse să urce de la o zi la alta.
În cele din urmă Finanţele au angajat casa de avocatură Linklaters, în timp ce pentru posturile de manageri ai emisiunii au fost mandatate băncile internaţionale Citigroup, Deutsche Bank şi HSBC, în cadrul unui grup de dealeri din care au mai făcut parte Barclays, BNP Paribas, Erste Group, Société Générale şi UniCredit.
Dacă la emisiunea de eurobonduri de 1,5 mld. euro din luna iunie banii au fost strânşi doar de SocGen şi Erste, echipa mult mai puternică angajată pentru ieşirea din State nu a reuşit să depăşească o conjunctură de piaţă mai mult decât nefavorabilă.
Chiar şi Slovacia, care are CDS-ul la 280 de puncte, aproape de cel al Poloniei, a fost marţi nevoită să amâne o emisiune de eurobonduri după ce a primit cereri de subscriere de numai 13 mil. euro ! - analiştii vorbind despre o evaporare a lichidităţilor disponibile pe regiune.
Cu excepţia Poloniei, care rămâne o oază de rezistenţă, întreaga regiune a fost lovită de o nouă undă de şoc care se propagă pe pieţele financiare, cea mai afectată fiind Ungaria, cu CDS-ul la 620 de puncte.
Prima de risc pentru România reflectată de cotaţiile CDS-urilor a continuat să urce până la 463 de puncte de bază (4,63 puncte procentuale), ceea ce ar fi condus la o dobândă în dolari de peste 7%, du pă unele estimări de pe piaţă, adică un nivel extrem de greu de acceptat.
Teoretic, România ar arăta mai bine decât Ungaria, iar unele fonduri americane ar fi fost interesate să-şi mute expunerile, însă situaţia de pe piaţă antrenează un preţ al banilor foarte ridicat.
Emisiunea de bonduri în State era aşteptată ca un test major privind credibilitatea României în ochii investitorilor străini după aproape trei ani de acord cu FMI, după reforme dure şi reduceri de cheltuieli care duc deficitul bugetar spre 4,4% din PIB anul acesta şi spre 1,9% din PIB anul viitor.
Numai că în actualul context internaţional pieţele nu mai fac diferenţieri, tonul îl dau percepţiile despre riscul de contagiune, iar România este privită drept o ţară care ar putea avea mari probleme din cauza băncilor care riscă să rămână fără finanţare. Pe de altă parte, potenţialul succes al plasării de titluri în State era pus şi pe seama unei componente politice importante, având în vedere parteneriatul strategic, inclusiv la nivel militar. Cu toate acestea, România trebuie să aştepte vremuri mai bune şi să digere acest semnal prost al eşecului pe piaţă.
Miliardul din State ar fi trebuit să simplifice socotelile Finanţelor pe final de an, însă acum trebuie regândit planul. Din fericire, în ultima vreme statul a putut să se finanţeze de pe piaţa internă la costuri în scădere. De asemenea, în caz de urgenţă BNR ar putea recurge la scăderi ale rezervelor minime obligatorii în lei. La valută decizia este îngreunată de riscul ca băncile să scoată banii din ţară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
