Soldul împrumuturilor în lei acordate companiilor şi populaţiei, care în septembrie a crescut la maximul istoric de 108 mld. lei, a ajuns să reprezinte 50% din soldul creditării totale, nivel care nu mai fusese depăşit de la jumătatea anului 2007. Spre comparaţie, în septembrie 2014, ponderea creditării în monedă naţională în total era de 43%, potrivit datelor BNR.
Ritmul de creştere pe care l-a avut creditarea în lei în ultimul an a determinat analiştii să includă deja în rapoarte termenul de „supraîncălzire“, aceştia anticipând că banca centrală ar putea lua măsuri de temperare a creditării dacă aceasta va accelera puternic şi anul viitor.
De altfel, ritmul alert al creditării pentru populaţie a pus pe gânduri BNR, care a transmis semnale că dacă vor fi constatate riscuri semnificative, se va avea în vedere implementarea unor măsuri de temperare.
Analiştii spun că printre elementele care contribuie la accelerarea împrumuturilor în lei se numără relansarea cererii interne şi nivelurile reduse ale dobânzilor.
„Accelerarea creditului în monedă naţională a fost susţinută de relansarea cererii interne, redinamizarea ofertei băncilor şi nivelul redus al costurilor de finanaţare“, se arată într-un raport al Băncii Transilvania, semnat de Andrei Rădulescu, senior economist al băncii.
Ritmul de creştere a creditării în monedă naţională pentru populaţie a accelerat la 28% în septembrie faţă de aceeaşi lună din 2014 (atunci avansase faţă de septembrie 2013 cu 13%), ceea ce a determinat BNR să atragă atenţia că avansul prea rapid al creditului pentru populaţie poate crea probleme importante dacă nu este urmărit cu atenţie.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara la cel mai recent briefing de politică monetară de luna trecută că împrumuturile în lei vor continua să crească şi vor depăşi „substanţial“ creditele în valută.