Nu de prea multe ori o carte bună ajunge la public într-un moment în care tema tratată constituie o preocupare acută a întregii societăţi: educaţia financiară. Nu ştiu dacă politica librăriilor si a editurilor se raportează la …acest context istoric. Se raportează însă studiul „Secretul banilor“, volum semnat de Irina Chiţu şi Denisa Dascălu apărut la editura Corint.
Notasem, în comentariul de luni din ZF, că educaţia financiară nu este şi nici nu poate să fie … una pentru toţi. Deosebirea cea mai pregnantă - în ceea ce priveşte atât cerinţele cât şi rezultatele - fiind observabilă între diferitele zone ale ţării; şi între diferitele categorii sociale. Pentru că aşteptările şi cerinţele sunt diferite în zone diferite sau pentru categorii sociale diferite.
Bineînţeles, referirile la educaţia financiară ca obiectiv strategic pe termen lung, la anvergura şi stringenta actualitate ce i se impun, ori la programele cu deschideri către lumea de mâine, sunt comune întregii societăţi. Cum comune pot fi unele informaţii standardizate sau unele materiale documentare menite să contribuie la pregătirea populaţiei pentru o colaborare eficientă cu instituţiile financiare în general, cu băncile în special.
Viaţa a dovedit că, în numeroase împrejurări, deciziile pentru un credit bancar pot să pună în încurcătură nu doar oameni cu pregătire şcolară minimă, ci chiar savanţi … în absenţa cunoştinţelor de economie financiară. Pornind tocmai de la astfel de constatări, dezbaterile organizate de BNR în diferite medii au contribuit determinant la dezvoltarea culturii creditelor, a dobânzilor, a contractelor, a riscurilor creditării, a schimburilor valutare. Şi, mai departe, la cultura mişcării preţurilor, a intermedierii financiare sau la redefinirea programelor de acţiune. S-a conturat astfel o perspectivă nouă. În jurul unor astfel de idei a fost mai întâi structurat, apoi continuu restructurat cercul virtuos al educaţiei financiare. Mai multe programe de succes – cum sunt proiectele adresate elevilor („Să vorbim despre bani şi bănci“) în care Banca Naţională a atras întreaga sa reţea teritorială, dezbaterile frecvente cu participarea specialiştilor din bănci, a numeroşi cercetători, profesori, jurnalişti – sunt numai câteva dintre contribuţiile la creşterea calităţii educaţiei financiare.
Noua normalitate, impusă de crizele de după crize, a făcut să crească rolul cărţilor în construcţia unei temelii solide a educaţiei financiare, care să susţină realităţi cu care încă ne obişnuim greu, cum sunt rigoarea financiară, disciplina financiară şi alte constrângeri. O astfel de carte au scris două jurnaliste cu experienţă în educaţia financiară: Irina Chiţu, licenţiată în economie şi în drept, şi Denisa Dascălu, licenţiată a Academiei de Studii Economice cu un master în managementul proiectelor. Cartea lor - „Secretul banilor. Educaţia financiară pe care nu o înveţi la şcoală“ - se deschide cu „ABC-ul banilor“ şi înaintează repetat şi meticulos către diferitele tipuri de „portofele digitale“.
E o carte-album, inspirat scrisă şi ilustrată, în care oamenii din toate categoriile sociale găsesc informaţii utile şi un ghid de reflecţie privind legăturile lor cu banii, cu veniturile şi cu cheltuielile lor. Remarcabilă fiind modalitatea aleasă, care departe de a fi teoretizantă constituie o invitaţie pe un itinerar captivant ce străbate economia de piaţa în confruntarea dramatică cu inflaţia, cu paritatea leu-euro, cu tot ceea ce de-a lungul a peste trei decenii a pus în evidenţă problemele care frănântă societatea noastră, nedumeririle, confuziile, dogmele chiar din minţile şi din sufletele oamenilor, au rămas legate de inflaţie, de cursul de schimb, de credite, de dobânzi, în sinteză de tot ce-i leagă de bani.
O carte scrisă pentru generaţiile care au început să înţeleagă mersul lumii după decembrie 1989, şi totodată pentru generaţiile care şi-au păstrat la CEC „banii pentru vremuri grele“ şi care nu ştiau nici ce înseamnă un cont bancar. De aici şi până la o nouă realitate, cu 11 milioane de deţinători de conturi de depozit, a fost parcurs un drum lung, încă neîncheiat. Cartea celor două autoare este o trecere prin timp. Dar şi prin evenimente ce au evoluat pe măsură ce societatea însăşi s-a schimbat, făcând salturi nu doar pentru a fi depăşit egalitarismul veniturilor, ci şi egalitarismul informaţiilor. Au fost deschişi ochii publicului care - într-o mai mare măsură - poate să înţeleagă revoluţia digitală, reconfigurarea obiectivelor strategice, noul contract cu natura de care sunt preocupate băncile centrale din toată lumea. Instituţii care deschid căi pentru finanţarea economiilor nepoluante, pentru creşterea investiţiilor în aceste domenii şi, mai cu seamă, în transformarea riscului energetic - vinovat împreună cu cel geopolitic de dezordinea actuală a preţurilor - în tranziţie energetică.
Era nevoie ca această realitate - ca şi multe altele din acest timp - să fie cunoscută, analizată, înţeleasă. Cartea Irinei Chiţu şi Denisei Dascălu răspunde acestei cerinţe într-o ţară în care procesul educaţional a debutat greu şi se derulează încet. Noile cunoştinţe, specifice economiei de piaţă, au fost acumulate „din mers“. Inflaţia însăşi e o mare şcoală. Tot aşa cum o mare şcoală este mişcarea dobânzilor. Sau dinamica pieţei valutare … Educaţia financiară însăşi, ca factor de impact în economia de piaţă într-o lume tot mai atentă la performanţă, a evoluat. Desigur, ca efect al unor iniţiative şi programe bune, s-a conturat un sistem educaţional financiar-economic competitiv.
Drumul e lung şi greu şi avem de înfruntat multe provocări. Cultura economică în general înseamnă mai ales cunoaştere. Experienţa ţărilor care au reuşit să obţină prosperitate individuală prin dezvoltare durabilă evidenţiază accentul pus întâi şi întâi pe cunoaştere.
