Dinu Patriciu a capitulat, cerândinsolvenţa mic.ro, la doar două săptămâni după ce a făcut acest pas şi pentru miniMax Discount. Cele două pariuri în retail ale lui Patriciu, despre care spunea că vor avea afaceri de 1,5 mld. euro la un total de peste 3.000 de magazine, s-au dovedit necâştigătoare. Niciun magazin nu mai este funcţional şi lista dosarelor de insolvenţă este în continuă creştere. De ce nu a mers până la urmă magazinul de la colţul blocului unde oamenii trebuiau să vină în papuci şi care ar fi trebuit să apere producţia românească şi să apere "ţesutul urban al retailului autohton"? Modelul, criza, managementul sau a fost totul doar un castel de nisip?
Acum mai puţin de doi ani, omul de afaceri Dinu Patriciu, considerat drept unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România, a surprins întreaga piaţă de retail când a "declarat război" reţelelor străine din comerţ şi a început dezvoltarea magazinelor mic.ro şi Macro (fostele miniMax). Încă de la început el a anunţat planuri grandioase, respectiv 3.000 de magazine mic.ro fixe şi mobile şi 150 de magazine miniMax Discount. Se anunţa cel mai ambiţios plan de comerţ de pe piaţa locală.
După ce în 2007, înainte de criză, reuşise să vândă Rompetrol şi în dreptul lui să scrie cuvântul "miliardar în euro", omul de afaceri părea încrezător deşi pornea la drum într-o perioadă în care economia se clătina sub povara internaţională, iar consumul îşi continua neperturbat declinul. Tot atunci guvernul anunţa majorarea TVA şi reducerea salariilor bugetarilor. Declinul cumulat al consumului în ultimii trei ani se apropie de 20%.
Împotriva curentului
Patriciu era sigur însă că modelul său de business nu va merge pe drumul deja bătătorit de alte businessuri îngenuncheate de criză, precum PIC sau Univers'all.
Primele semne că imperiul de retail al lui Patriciu se clatină la rândul său au apărut încă din vara lui 2011 - magazinele nu mai erau alimentate cu marfă. Atunci, omul de afaceri a organizat chiar o conferinţă de presă prin care asigura că ambele afaceri vor continua să funcţioneze, ba mai mult businessul va trece printr-un proces de restructurare pentru a fi puse premisele unei creşteri organice. În timpul aceleiaşi conferinţe erau vehiculate cifre precum 880 mil. euro pentru afacerile din acest an ale întregii divizii de retail şi 1,5 mld. euro pentru 2013.
Situaţia nu s-a îmbunătăţit însă, ba din contră rafturile magazinelor deveneau tot mai goale, iar obloanele începeau să se tragă. În toamnă au apărut şi primele dosare de insolvenţă împotriva celor două businessuri din retail pe care a pariat Dinu Patriciu. În doar câteva luni numărul dosarelor a depăşit 60. Printre creditorii celor două businessuri se numără atât companii mari, precum Romaqua Group (Borsec), Dorna Lactate sau Vel Pitar, precum şi businessuri mai mici. O parte dintre companii şi-au retras dosarele după ce au primit banii datoraţi, însă altele încă aşteaptă să le fie achitate datoriile. Mai mulţi furnizori cu afaceri de câteva milioane de euro au la rândul lor probleme financiare din cauza contractelor cu firmele lui Patriciu care nu au mai achitat datoriile de multe luni.
Învăluite în incertitudine
Printre cele mai recente dosare de insolvenţă depuse pe numele celor două companii - mic.ro şi miniMax Discount - sunt cele prin care chiar omul de afaceri Dinu Patriciu cerea insolvenţa celor două pariuri ale sale în retail.
Cererile de insolvenţă au venit în ambele cazuri după ce reţelele au tras obloanele tuturor unităţilor. Informaţii despre starea de funcţionare a magazinelor din reţea au circulat atât în presă, cât şi în mediul de business, însă nicio informaţie nu era sigură. Reprezentanţii diviziei de FMCG Retail - Mercadia Holland, care cuprinde businessurile mic.ro, miniMax Discount şi Macro - nu au oferit nicio informaţie privind starea businessurilor şi numărul de magazine deschise.
Planuri fără finalitate
Dinu Patriciu, omul de afaceri care a devenit miliardar în euro din petrol, spunea în vara lui 2010, când a început să lucreze la lansarea pe piaţă a primei francize româneşti din comerţul alimentar, că va duce reţeaua de chioşcuri mic.ro la 2.000-3.000 de unităţi. El mai afirma că vrea să facă front comun cu micii buticari pentru a intra puternic în cartierele din oraşele mari, pe o piaţă pe care ofensiva lanţurilor străine de supermarketuri şi hipermarketuri şi condiţiile neatractive de creditare închid anual câteva mii de magazine mici de bloc. Patriciu paria astfel pe retailul tradiţional, cel mai afectat de criza economică, care a şters de pe harta comerţului autohton peste 6.000 de unităţi. În punctul culminant al businessului, mic.ro a numărat circa 850 de unităţi iar miniMax Discount 58. Iniţial au fost închise mai bine de jumătate din magazinele miniMax şi 250 de unităţi mic.ro, pentru ca în final să se tragă obloanele peste toată reţeaua.
Silentio stampa
Chiar şi după ce a închis toate magazinele miniMax Discount şi a cerut insolvenţa reţelei, omul de afaceri spunea că nu este o decizie definitivă. El a răspuns solicitării ZF privind motivul cererii de intrare în insolvenţă şi motivul închiderii reţelei printr-un sms "restructurare şi repornire". În cazul viitorului mic.ro, răspunsul de la Dinu Patriciu nu a mai venit. Reprezentanţii companiilor deţinute de Patriciu ridică din umeri. "Din păcate nu putem oferi un răspuns. Sper să ne auzim pe subiecte viitoare", este răspunsul oferit la întrebarea referitoare la motivul pentru care lanţurile sunt în insolvenţă.
În prezent nu există nicio informaţie despre rezultatele businessurilor din retail ale lui Patriciu pe 2011 şi nici despre valoarea totală a datoriilor. Minimax Discount a avut afaceri de 277 mil. lei (66 mil. euro) în 2010 în creştere de la 191 mil. lei (45 mil. euro) în anul anterior. Lanţul de magazine a avut în 2010 pierderi de 14,5 mil. lei (3,5 mil. euro) şi potrivit site-ului Ministerului de Finanţe datoriile companiei se ridicau la finele aceluiaşi an la 127 mil. lei, aproape jumătate din cifra de afaceri. Mic.ro a avut afaceri de 51 mil. lei (12 mil. euro) în 2010 şi datorii de peste trei ori mai mari.
Dinu Patriciu a început în vara lui 2010 să lucreze la lansarea pe piaţă a primei francize româneşti din comerţul alimentar
El voia o reţea de 2.000-3.000 de chioşcuri mic.ro. Patriciu mai spunea atunci că vrea să facă front comun cu micii buticari pentru a intra puternic în cartierele din oraşele mari, pe o piaţă pe care ofensiva lanţurilor străine de supermarketuri şi hipermarketuri şi condiţiile neatractive de creditare închid anual câteva mii de magazine mici de bloc.
Patriciu nu a ajuns să îşi împlinească visul, în condiţiile în care în cel mai bun moment reţeaua ajunsese să numere doar 800 de magazine mic.ro fixe şi mobile.
Începând cu toamna lui 2011 au apărut problemele cu furnizorii şi rafturile au început să se golească. Ulterior magazinele au început să se închidă. Ieri, omul de afaceri a cerut insolvenţa companiei care, potrivit ultimelor date, nu mai numără niciun magazin.
Cine a finanţat businessul
La masa credală s-ar putea înscrie băncile, furnizorii, salariaţii, proprietarii de spaţii şi chiar francizaţii. Pentru lansarea celor două businessuri Patriciu susţinea că a investit circa 100 mil. euro. Reprezentanţii companiei susţineau că bugetul pentru un magazin mic.ro fix ajunge la aproximativ 90.000 de euro. Reţeaua ajunsese la peste 850 de unităţi - fixe şi mobile -, astfel că doar acest business a costat în jur de 75 mil. euro. Tot în 2010 Patriciu a plătit câteva milioane de euro pentru a cumpăra reţeaua de 31 de supermarketuri miniMax şi a investit alte 20-25 mil. euro, potrivit estimărilor ZF, în deschiderea altor 27 de magazine. El nu a mizat însă doar banii săi în aceste afaceri, accesând finanţări de aproximativ 45 mil. euro în perioada 2010-2011 de la BCR, UniCredit Ţiriac Bank, BRD, Raiffeisen şi UniCredit Leasing, potrivit datelor de la Arhiva de Garanţii Mobiliare.
Mai mult, francizaţii au finanţat la rândul lor businessul lansat de Patriciu. Omul de afaceri voia ca toate magazinele deschise să fie în franciză. Intrarea în parteneriat cu mic.ro este condiţionată de depunerea unei garanţii de 7.000 de euro pentru fiecare unitate, care va acoperi eventualele pierderi nejustificate ale magazinului. La un total de 80-90 de francize, suma încasată de Patriciu se ridică la peste jumătate de milion de euro.
Pe lista păgubiţilor s-ar putea înscrie şi proprietarii de spaţii despre care nu se ştie dacă şi-au primit chiriile şi angajaţii despre care nu se ştie dacă şi-au primit salariile. Închiderea celor două lanţuri de magazine a presupus eliminarea a peste 4.000 de locuri de muncă, potrivit ultimelor date furnizate de companie.
Printre cei mai păgubiţi se numără însă zecile de furnizori care aşteaptă să primească datoriile de zeci de milioane de euro. În acest context întrebarea care se pune este câţi bani a pierdut de fapt Dinu Patriciu? Dacă a pierdut?
El a achiziţionat în august 2010 prin intermediul companiei Mercadia cel mai mic retailer alimentar cu discount de pe piaţă, miniMax, cu afaceri de 45 mil. euro şi 31 de unităţi de la grupul austriac din imobiliare Real4You şi alţi doi investitori străini. Tranzacţia a fost estimată la acel moment la câteva milioane de euro.
Dinu Patriciu se numără printre fondatorii reţelei miniMax, însă şi-a marcat exit-ul din acest business după doar doi ani de la deschiderea primelor magazine, în 2006, potrivit datelor din piaţă. Construcţia de magazine miniMax s-a numărat printre primele investiţii ale miliardarului pe piaţa imobiliară din România, acestea fiind derulate împreună cu fratele său. La nici doi ani distanţă Patriciu a cerut insolvenţa miniMax şi a închis toate cele 58 de magazine ale reţelei.
Dinu Patriciu a fost încrezător în businessul mic.ro deşi pornea la drum într-o perioadă în care economia se clătina sub povara internaţională, iar consumul îşi continua neperturbat declinul. Tot atunci guvernul anunţa majorarea TVA şi reducerea salariilor bugetarilor. Declinul cumulat al consumului în ultimii trei ani se apropie de 20%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels